Ioan Balan

„Trebuie să învățăm să trăim într-o lume interdependentă” În ultima jumătate de secol, dezvoltarea fără precedent a comerțului internațional, transnaționalizarea afacerilor și delocalizarea producției au făcut ca statele care au pariat pe economia liberă de piață să devină din ce în ce mai puternic legate între ele. Economiștii numesc acest lucru interdependențe economice internaționale.

Fiecare dintre noi simte mai mult sau mai puțin acest fenomen pe propria-i piele, prin efectele pozitive sau negative care pot fi generate de evenimente din alte părți ale continentului sau lumii. Zilele trecute, Guvernatorul Băncii Centrale a României avea să declare că recesiunea românească a fost provocată primordial de scăderea brutală a volumului investițiilor străine directe.

Oricăruia dintre noi îi va fi dificil să-l contrazică pe domnul guvernator, și mai ales cifrele care stau la baza acestor afirmații. Nu poți să spui că o reducere a investițiilor străine de la peste 16 miliarde de euro la mai puțin de două miliarde nu a fost o lovitură grea dată economiei românești.

Aș mai spune însă că aceleași interdependențe economice internaționale au fost cele care ne-au sprijinit să rezistăm recesiunii și să impulsionăm economia pe creștere. Mă refer la oportunitățile pe care corecțiile economice le-au avut asupra exporturilor românești, acestea având o dinamică nemaiîntâlnită în istoria noastră.

Așadar, vedem cum conexiunile și interdependențele economice se pot transforma în vectori de creștere sau de scădere pentru economia României, iar acestea au devenit deja o constantă incontestabilă, care ne obligă să învățăm să trăim într-un mediu economic schimbat.

Nimeni nu mai poate contesta azi efectele de propagare pe care un fenomen produs într-o țară îl poate avea asupra partenerilor săi. Nimeni nu mai poate spune că dacă Cehiei, Greciei sau Italiei nu-i e bine, României îi va fi bine.

Va trebui să învățăm să nu ne bucurăm niciodată prea mult, în condițiile în care incertitudinea economică e mare. Exporturile românești, care ar trebui să ne entuziasmeze, sunt mari, în creștere, dar puternic dependente de sănătatea țărilor spre care exportăm. Altfel spus, sunt vulnerabile și în orice moment ne pot repeta lecția investițiilor străine uriașe din anii 2007–2008. Pentru aceasta este necesar să bazăm dezvoltarea economică a țării noastre pe mai multe paliere și să capacităm structurile administrative să atragă tot ceea ce se poate atrage din fondurile europene nerambursabile.