Sonia Maria Drăghici

„Trebuie să luptăm pentru combaterea deșertificării și a secetei”

În 1994, Adunarea Generală a Națiunilor Unite a declarat, prin Rezoluția 49/115, data de 17 iunie ca Zi mondială pentru combaterea deșertificării și a secetei. Rezoluția subliniază problemele cu care se confruntă milioane de oameni care trăiesc în regiuni degradate sau aride. Deșertificarea reprezintă cea mai mare provocare de mediu a vremurilor noastre. Nu este vorba doar de avansarea deșerturilor sau de constituirea de noi zone cu dune de nisip, ci și de degradarea persistentă a terenurilor, odată cu modificările climatice.

Schimbările climatice pot precipita procesul de deșertificare, însă activitățile umane sunt cauza primordială și cea mai frecventă a modificărilor nedorite de la nivelul solurilor. Supracultivarea epuizează solurile, despăduririle înlătură copacii care susțin solul fertil de pământ, iar subdimensionarea irigațiilor accentuează aridizarea.

Aproximativ 1,5 miliarde de oameni depind, la nivel global, de terenuri cu potențial agricol scăzut, aride sau infertile, în timp ce aproape jumătate din populația lumii (42%) locuiește în zone degradate sau nesigure, în unele cazuri instabilitatea lor putând destabiliza regiuni extinse de pe glob.

De gestionarea durabilă a terenurilor depinde rezistența ecosistemelor, dar și îmbunătățirea condiției umane în zonele uscate. Pentru a opri răspândirea deșertificării, folosirea terenurilor pentru agricultură și pășunat trebuie să devină sănătoasă în raport cu mediul, acceptabilă social, rațională și fezabilă economic. Unul dintre principalele instrumente de combatere a extinderii deșertificării este plantarea de arbori și alte plante care mențin calitatea solurilor. Limitarea sau oprirea despăduririlor, alături de îmbunătățirea sistemelor de irigații sunt alte măsuri absolut necesare.

Obiectivele Zilei mondiale 2014 pentru combaterea deșertificării sunt: sporirea atenției acordate terenurilor și solului în adaptarea la schimbările climatice, mobilizarea țărilor pentru gestionarea durabilă a terenurilor și includerea terenurilor și a solurilor în politicile naționale de securitate alimentară și de adaptare la schimbările climatice.

Trebuie sensibilizată opinia publică asupra faptului că deșertificarea, degradarea terenurilor și seceta afectează dramatic biodiversitatea. Există o relație strânsă între nivelul de trai și starea de bine a ecosistemelor, cu soluri bogate în biodiversitate. Solurile sănătoase produc viață, iar sănătatea solului depinde foarte mult de modul în care oamenii folosesc terenurile lor. Ce facem pentru solurile noastre se reflectă în modul în care ecosistemele noastre ne vor servi, determinând calitatea și cantitatea alimentelor obținute din agricultură. Creșterea interdependenței noastre ecologice înseamnă consolidarea solurilor, având ca rezultat îmbunătățirea vieții tuturor.

Problema secetei și a deșertificării este comună multor state din Asia, Africa și America de Sud, dar nu este străină statelor europene, România având nevoie acum, mai mult ca oricând, de politici publice pe termen lung care să vizeze combaterea degradării solurilor, dezvoltarea irigațiilor și protejarea zonelor împădurite.