Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·26 septembrie 2017
Declarații politice · adoptat
Mihăiță Găină
Discurs
„Trebuie să luptăm pentru eliminarea abandonului școlar!” Că ne place sau nu, din ce în ce mai des auzim despre extinderea unui fenomen nociv pentru societatea românească – abandonul școlar. Din nefericire, abandonul școlar este în creștere în ultimii ani, în România, și afectează în special patru categorii de copii: pe cei de etnie romă, pe cei care au crescut în familii sărace, pe cei din mediul rural și pe cei cu dizabilități. Așa arată toate rapoartele realizate de experții români, cu susținerea UNICEF România.
Este adevărat că 70% din cauzele abandonului școlar țin de contexte din afara școlii, respectiv de mediul familial, de sărăcie. Nu se consideră că un copil a abandonat școala decât după ce nu a mai figurat statistic în sistemul de educație timp de doi ani. De aceea există și un decalaj al datelor statistice în privința abandonului școlar. Și acest decalaj face ca statisticile să se îngroașe și din ce în ce mai mulți copii să rămână chiar fără un bagaj minim de cunoștințe.
Problemele din sânul familiilor, precum divorțurile sau agresivitatea părinților, favorizează abandonul școlar chiar și în cazul copiilor cărora li se acordă burse. De asemenea, mulți dintre minori renunță la școală din lipsa unei atente îngrijiri din partea părinților, dar și pentru că nu reușesc să facă față volumului de materie și astfel ajung în situația să rămână repetenți. Toate acestea sunt cauze psihologice ale abandonului școlar, din pricina cărora elevul se simte frustrat, inferior celorlalți copii de vârsta sa. Sentimentul de anxietate duce la apariția refuzului de a mai continua studiile.
Alte motive frecvente ale abandonului școlar sunt și cele psihopedagogice. Unii elevi au parte de o relație defectuoasă cu unul sau mai mulți pedagogi de-ai săi. Așadar se creează premisele ca respectivul elev să se simtă evaluat subiectiv și acestuia îi va fi mult mai dificil să identifice o relaționare între educația pe care o primește și aspirațiile sale.
Sper totuși că semnalele date de mass-media și măsurile luate de actualul Guvern și de alte autorități cu competențe în acest domeniu vor determina și ONG-urile să se implice pentru susținerea strategiilor pe termen lung ale Executivului, pentru combaterea abandonului școlar, mai ales că de actualii elevi și de cei viitori depinde soarta noastră, ca națiune!
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.