Constantin Avram

„Trebuie să modernizăm sistemul electoral!”

Modificarea legilor electorale privind alegerile locale și parlamentare din 2016 este pentru toată clasa politică, societatea civilă și pentru consolidarea democrației o prioritate de netăgăduit! Avem diferite puncte de vedere privind modalitatea de alegere a primarilor, a președinților de consilii județene sau a parlamentarilor, al cărui număr se dorește a fi redus. Sunt voci care fac referire și la sistemul bicameral, dar cred că opinia publică și clasa politică s-au lămurit în legătură cu necesitatea menținerii sistemului bicameral al parlamentarismului românesc.

În acest sens, s-a înființat și Comisia de Cod electoral la nivelul Parlamentului și s-au stabilit termene de depunere a eventualelor amendamente foarte strânse, motiv pentru care modificările legilor electorale nu vor avea ca efect modernizarea sistemului electoral și impunerea criteriului de reprezentativitate a aleșilor locali, adică a primarilor și a președinților de consilii județene. Am ferma convingere că primarul unei localități sau președintele de consiliu județean trebuie să îndeplinească criteriul de reprezentativitate în comunitățile locale, motiv pentru care ar trebui ales în două tururi de scrutin! Este adevărat că costurile organizării alegerilor sunt mai ridicate, dar nu putem accepta situația în care, de exemplu, pentru candidatura la funcția de primar s-ar înscrie 15–20 de candidați, iar câștigătorul în actualul sistem electoral să fie declarat primar cu voturi de la 5–7% din electorat! Această situație poate să apară și în alegerea președinților consiliilor județene.

Dacă majoritatea din Comisia de Cod electoral a Parlamentului României, adică majoritatea PSD, își menține propunerea organizării unui singur tur de scrutin în alegerea primarilor și președinților de consilii județene, atunci cred că trebuie adoptată o măsură compensatorie, de echilibru, în consolidarea criteriului de reprezentativitate la nivelul conducerii unei unități administrativ-teritoriale! Și singura modalitate ar fi declararea candidatului clasat al doilea în funcția de viceprimar. Și dacă modelul actual se păstrează și la alegerea președinților de consilii județene, atunci candidații clasați pe locurile 2 și 3 în ordinea numărului de voturi ar trebui declarați vicepreședinți ai consiliilor județene. Evident, în această situație ar trebui rediscutată problema incompatibilității între calitatea de consilier local sau județean și cea de viceprimar sau vicepreședinte.

Acest mod de alegere a viceprimarilor și vicepreședinților de consilii județene ar conduce, în opinia mea, la întărirea administrațiilor locale, dar și la consolidarea sistemului politic pluripartit în România, precum și la diminuarea corupției la nivelul administrațiilor locale. Dacă acest model compensatoriu și de echilibru nu va fi acceptat, atunci singura modalitate de alegere a primarilor și a președinților de consilii județene rămâne aceea legată de organizarea a două tururi de scrutin.