Eugen Constantin Uricec

„Trecerea la moneda unică – un obiectiv pe termen scurt” Știm cu toții că undele seismice ale crizei economice care s-a instalat și în România au periclitat într-o oarecare măsură liniile de convergență ale trecerii la moneda unică europeană, începând cu anul 2014.

Cu toate acestea, grație Băncii Centrale și Acordului de împrumut cu Fondul Monetar Internațional, fluctuațiile cursului de schimb ale monedei naționale au fost păstrate în limite rezonabile. Datoria publică a României se păstrează încă la mai puțin de jumătate din limita de 60% din produsul intern brut, iar inflația, chiar încă mare, poate să îndeplinească obiectivele stabilite la începutul anului.

Singura mare piedică în îndeplinirea exigențelor de la Maastricht rămâne lupta cu deficitul bugetar excesiv. Măsurile de austeritate luate de Guvern nu vor fi suficiente pentru a impregna echilibrul bugetului de stat. Restructurarea administrațiilor publice, a serviciilor publice, eficientizarea cheltuirii banilor publici, precum și creșterea ratei de colectare a veniturilor către 38-40% din produsul intern brut vor crea premisele unui buget statal sănătos.

România are o șansă istorică, din punct de vedere monetar, prin integrarea în această zonă, avantaje economice importante fiind transferate către sectoarele românești dedicate comerțului intraeuropean.

Nu trebuie însă să neglijăm lecția statelor care au adoptat o monedă, fără a fi însă și pregătite din punct de vedere economic. Lecția grecească este cea mai reprezentativă în acest sens. Pe lângă exemplul dat de risipa banilor publici, lecția grecească ne-a demonstrat și avantajele apartenenței la gruparea monetară, care a reușit să sprijine printr-o finanțare importantă deficitul bugetar uriaș al Greciei.

Așadar, de ritmul și calitatea reformelor demarate în prezent, care trebuie susținute pe termen mediu și lung, vor depinde în mod decisiv atât sustenabilitatea bugetară, cât și capacitatea economiei de a susține investițiile publice, transferurile bugetare, precum și plata salariilor și a pensiilor publice.

Decizia luării unor măsuri de austeritate în plină criză economică nu reprezintă decât o condiție necesară, nu și suficientă. Ea va trebui însoțită imediat de măsuri de sprijinire a întreprinderilor micro, mici și mijlocii și de crearea premiselor favorabile atragerii investițiilor străine directe în domenii în care economia României poate deveni competitivă pe piețele externe și pe piața internă.