Gheorghe Ciobanu

„Trei priorități pentru actuala sesiune parlamentară: modificarea Constituției, legea electorală și reîmpărțirea administrativ-teritorială”

Mai este doar un an până la momentul alegerilor parlamentare. Ne aflăm, practic, în ultima parte a mandatului nostru și cred că trebuie să ne punem problema în ce măsură actualul Legislativ a avut o activitate eficientă. Cu sinceritate afirm că, în acest ciclu, s-a derulat unul dintre cele mai importante procese de reformă a statului, de după 1990. Legea salarizării unitare, Legea pensiilor, Codul muncii, codurile de procedură, Legea educației – toate au obținut votul Parlamentului într-o perioadă relativ scurtă de timp. Mai mult, a trebuit gestionată situația acordului cu Fondul Monetar Internațional și aprobate legi specifice pentru îmbunătățirea situației economice a țării.

S-au făcut foarte multe, dar nu s-a atins unul dintre obiectivele majore, trasate chiar de electorat. În 22 noiembrie 2009, românii au votat pentru un Parlament unicameral și maximum 300 de deputați. Eu cred că nu putem încheia acest ciclu legislativ fără să punem în aplicare voința cetățenilor. Pentru aceasta avem nevoie de modificarea Constituției și modificarea Legii electorale. Iată două obiective extrem de importante spre care trebuie să tindem în această sesiune parlamentară. Un proces atât de meticulos precum revizuirea Constituției are nevoie de timp, și plasarea acestei responsabilități într-un an electoral, cum va fi 2012, va face mult mai greu compromisul politic. De aceea, mi-aș dori ca deopotrivă puterea și opoziția să înceapă să lucreze asupra noii formule constituționale.

Revizuirea nu este doar un demers simbolic, ci unul de natură să stimuleze progresul în societatea și economia românească. Dacă la asta adăugăm extrem de probabila cerință a Comisiei Europene ca statele membre ale UE să introducă în Constituțiile proprii limitarea deficitului bugetar, ca măsură de prevenție în fața unei posibile crize a datoriilor suverane, vom vedea un tablou mult mai concret al necesității modificării legii fundamentale.

Limitarea numărului de parlamentari la 300 este măsura deopotrivă a neîncrederii românilor în clasa politică, cât și a dorinței acestora de a avea un stat mai suplu și mai eficient. De-a lungul ultimilor ani, s-au purtat extrem de multe războaie politice în care cetățenii au fost mai degrabă elemente exterioare. Lungul șir de campanii electorale pornit în 2007 i-a îndepărtat pe aceștia de urne, iar rezultatele

prezenței la vot sunt cât se poate de îngrijorătoare pentru democrația noastră. Iată de ce cred că odată cu modificarea Legii electorale trebuie să ne gândim foarte serios și la ideea comasării alegerilor parlamentare cu cele locale. Cu siguranță că, dacă oamenii ar fi chemați o singură dată la urne anul viitor să voteze și pentru parlamentari, dar și pentru aleșii locali, prezența la urne ar fi mai mare, și reprezentativitatea aleșilor va fi la fel.