Dumitru Mihalescul

„Turismul – soluția rapidă de creștere pentru Bucovina” Auzim de ani buni, indiferent de partidele politice care au condus guvernarea, promisiunea că România va intra într-un amplu proces de reindustrializare, că peste noapte vor apărea fabrici și uzine moderne și competitive, iar profiturile și salariile angajaților vor crește peste noapte. Nu spun că nu ar fi bine. Toată lumea ar fi bucuroasă să se întâmple așa. Însă a construi o industrie, un sistem industrial sau o ramură industrială nu presupune doar simpla construire a unei fabrici. Știm cu toții că acesta este un proces complex, care presupune, fără îndoială, o coerență a politicilor publice, indiferent dacă se schimbă un ministru cu altul și chiar dacă se schimbă un guvern cu un altul. Crearea unor structuri industriale presupune, fără echivoc, continuitate și seriozitate și în privința investițiilor publice în infrastructura de transporturi, fie ea rutieră sau feroviară. Nu cred că trebuie să mai spun că nici aici nu avem o coerență clară și că ori de câte ori se schimbă Guvernul se schimbă și prioritățile și, uneori, chiar și traseele autostrăzilor.

Sunt ales parlamentar de Suceava și știți foarte bine că Bucovina nu a avut șansa altor regiuni din țară, cum sunt Prahova, Pitești sau Brașov, unde o industrie a atras-o pe alta și uite așa capitalele de județ au devenit magneți pentru dezvoltare. Bucovina a fost mereu ocolită de investițiile semnificative, iar acest lucru a creat decalaje de dezvoltare uriașe între românii din nordul țării și cei din alte regiuni ale țării. La noi locurile de muncă sunt puține și mai slab plătite decât în alte zone ale țării tocmai pentru că ne lipsesc investițiile de mare anvergură. Este motivul pentru care nord-estul țării a pierdut cei mai mulți tineri, care au luat calea migrației, în speranța că își vor construi un viitor mai bun peste hotare. Despre absența infrastructurii de transport ce să mai spun? Oricare a fost Guvernul, mai bun, mai rău, niciodată nu și-a aruncat privirea și către această parte a țării, motiv pentru care de la Siret și până la București se fac astăzi tot atâtea ore ca de la Timișoara la Praga sau de la Arad la München.

Orice român din Bucovina și-ar dori ca industrializarea să devină realitate. De ani buni așteptăm ca fabricile moderne să ajungă și la noi și să oprească exodul tinerilor peste granițe. Din păcate, în ritmul în care sunt realizate investițiile publice, nu tragem nicio speranță că acest lucru s-ar putea întâmpla prea curând.

Pentru acest motiv ar fi extrem de util să vedem ce avem deja și ce putem pune pe picioare cât mai repede pentru a genera locuri de muncă și prosperitate și pentru locuitorii din nord-estul țării. Turismul a fost și rămâne ramura economică care generează cel mai rapid locuri de muncă și efecte economice pe orizontală. Așa, tinerii noștri vor avea unde munci, iar fermierii unde să vândă mai repede produsele noastre tradiționale.

Nu cred că trebuie să vă amintesc faptul că Bucovina are de departe cel mai important patrimoniu cultural al creștinătății est-europene, reprezentat de mănăstirile inegalabile în lume, mare parte fiind incluse în patrimoniul UNESCO și care pot fi adevărați poli magnetici pentru turiștii străini. Nord-estul țării are ce arăta lumii și din punctul de vedere al patrimoniului istoric, căci cetățile lui Ștefan sau legendele lui Dragoș, Bogdan ori ale Movilenilor sunt fără îndoială o lecție de istorie pentru toți cei care vor să cunoască originile statelor răsăritene. Nu-i uitați nici pe Creangă și nici pe Eminescu, căci în Moldova s-au născut, au trăit și și-au scris cea mai importantă parte a operelor artistice.