Laurențiu Nistor

„Ucenicul vrăjitor – varianta băsistă”

Face ce face Băsescu și, ca mare președinte „jucăreț”, reușește să dea cu stângu-n... dreapta! Pe acest traseu însă ultimele găselnițe ale neuronului portocaliu suprem, pentru a nu mai discuta despre dezastrul pe care l-a impus României în loc de trăit bine, i-au explodat în față urât de tot, lucru care îi va lăsa cicatrice pentru tot restul vieții – măcar din punct de vedere politic...

Cea din urmă șmecherie ca să strâmbe agenda publică a cetățeanului de rând și, implicit, a opoziției democratice a fost noua împărțire administrativ-teritorială a României. Stupida propunere făcută mai mult ca să maximizeze în următoarele alegeri șansele partidului, acela cică democrat și măcar pe hârtie liberal, a zgârmat un mușuroi de termite ce stătea precum un vulcan în adormire, desfăcând baierele unor reacții care, după ce că actuala putere ne-a schilodit economic, social, sanitar, educațional, sufletește și în orice chip și-a dorit – numai cu ardei iute nu ne-a afumat, dar sper să nu cumva să dau idei cu acest prilej –, sunt exact tichia de mărgăritar de pe capul Cotrocenilor! Căci ce motiv mai bun de resurecție a iredentismului și șovinismului maghiar putea să existe? După ce-a scăpat-o gura pe soția ambasadorului ungar la București, după ce Csibi Bárna l-a spânzurat pe Crăișorul munților, vine Băsescu, colac peste pupăză, cu propunerea de regionalizare. Păi, măi, omul lui Dumnezeu (vorba vine, pentru că din ce în ce mai mulți români au dubii în acest sens...), dacă zici că vrei descentralizare și să vină mai multă putere la nivelul primăriilor, asta poți s-o faci și acum, doar să vrei, însă nu acesta-i interesul tău, ci doar zarva! Dacă zici că vrei mai mulți bani europeni, pe de-o parte, ai din 1997 regiunile de dezvoltare cu care poți să atragi grămada aia de bani pe care îi tot fluturați în promisiuni deșarte în fața poporului, mizând pe lăcomia omului de rând sărăcit de tine și ciracii tăi – numai că nu prea sunteți în stare, voi, ăștia, portocaliii, voi doar ce mai jumuliți de la bugetul statului, că proiectele pentru banii UE înseamnă muncă și inteligență, iar pe la neuronul portocaliu bate seceta și uscăciunea când e vorba de muncă (deja se crede prin popor că vorba veche românească „dacă era bună munca, o luau boierii” a fost născocită de-un băsist!)! Pe de altă parte, distrugi taman structurile care au atras până acum cele mai multe fonduri, dar ții în brațe Guvernul cu rezultatele cele mai slabe din ultimii 20 de ani, în care atragerea de fonduri europene e mai rară decât câștigul la loto!

Ce-i mai trist e că sigur nu aici se termină provocările și trădările băsiste. Parcă vedem, mâine-poimâine, că se schimbă imnul național, pentru că o să ajungă Zeus de Cotroceni la concluzia că românul doarme-n cizme deși se cântă mereu „Deșteaptă-te, române!”. Ca să nu se confunde cu țara „țigăncilor împuțite”, cum cu drag lălăia Băsescu în fața nevestei, o să se schimbe numele țării probabil în Băsescia, sau Pedelelandia, o să ne schimbăm tricolorul ca să nu mai ofensăm Budapesta și o să-l facem bicolor: portocaliu (de la culoarea care a inundat clădirile administrative, școlile, grădinițele, coșurile de gunoi, băncile parcurilor și neuronul colectiv PDL-ist) și negru-doliu – culoarea dominantă a tot ce atinge actuala putere... Desigur, în zonele cu puternică activitate iredentist-șovină, culorile „bicolorului” pot fi înlocuite, ca de obicei, cu roșu-alb-verdele maghiar, imnul va fi oricum cel unguresc, iar numele va fi cel de Țara Secuilor fără secui! Căci „Țara noastră comună”, cum zicea György Frunda, trebuie să fie cât mai ungurească, după principiul atât de drag băsiștilor: „Ce-i al meu e doar al meu, iar ce-i al tău devine tot al meu, c-așa vreau eu și n-ai ce-mi face!”.