Constantin Codreanu

„Ucraina a picat testul de europenitate și rămâne tributară reflexelor din perioada totalitarismului sovietic”

Ieri, la București, Ucraina a picat testul de europenitate. În materie de respectare și asigurare a drepturilor minorităților naționale, ea rămâne tributară reflexelor din perioada totalitarismului sovietic.

Ucraina, încă slabă și complexată, se opune prevederilor cadrului european și internațional în materie de minorități naționale și respinge recomandările Comisiei de la Veneția.

Comisia interguvernamentală mixtă româno-ucraineană pentru protecția drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale s-a întrunit ieri, 11 decembrie, la Institutul Diplomatic Român din București, în cea de-a VII-a sesiune, propunându-și adoptarea unui protocol care să cuprindă soluții punctuale pentru vasta și complexa problematică în domeniu.

Comisia este constituită în temeiul art. 13 din Tratatul cu privire la relațiile de bună vecinătate și cooperare dintre România și Ucraina. Ea reprezintă un cadru de cooperare în vederea îndeplinirii angajamentelor asumate de cele două state în ceea ce privește menținerea și dezvoltarea identității etnice, lingvistice, religioase și culturale a minorității române din Ucraina și a minorității ucrainene din România, aceasta evaluând periodic modul de îndeplinire a prevederilor relevante din tratat.

Sesiunile anterioare ale comisiei mixte au avut loc în anii 1998, 1999, 2001, 2002, 2006 și 2017.

Partea română a fost reprezentată în comisie de specialiști din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, al Ministerului pentru Românii de Pretutindeni, al Ministerului Educației Naționale, al Ministerului Culturii și Identității Naționale, al Departamentului pentru Relații Interetnice.

Din păcate, reprezentanții Guvernului de la Kiev în comisia mixtă s-au opus mai multor propuneri rezonabile și perfect euroconforme ale părții române și, astfel, protocolul comun nu a mai putut fi semnat.

Partea ucraineană încearcă să împiedice acordarea de către România a burselor identitare pentru elevii instruiți în limba română în Ucraina. Aceasta în condițiile în care în Ucraina există circa 57 de mii de elevi români, dintre care 61% nu sunt instruiți în limba maternă, făcând obiectul ucrainizării accelerate prin intermediul școlilor publice.

De fapt, discuțiile au fost blocate de către partea ucraineană, condusă de prim-viceministrul culturii Svetlana Fomenko, în momentul în care aceasta s-a opus sintagmei „respectând legile și recomandările internaționale”.

Faptul relevă că Ucraina nu are de gând să respecte prevederile Convenției culturale europene, ale Convenției europene a drepturilor omului, ale Cartei europene a limbilor minoritare sau regionale, ale Convenției-cadru privind protecția minorităților naționale și nici recomandările Comisiei de la Veneția în materie de învățământ în limbile minorităților naționale. Egoismul național de care dă dovadă Kievul politic și lipsa lui de sensibilitate și delicatețe politică în chestiunile privind minoritățile naționale din Ucraina ne aduc în față imaginea unui stat postsovietic care seamănă leit cu antecesoarea sa – Uniunea Sovietică. Aici Kievul greșește fundamental. Gesturile sale îndreptate împotriva drepturilor minorităților naționale sunt pe fond și antiucrainene. Ele aduc Kievului un prejudiciu politic imens și șubrezesc încrederea partenerilor săi europeni, inclusiv a statelor vecine care au minorități înrudite în Ucraina.