Dan Bordeianu

„Un nou Cod rutier pentru siguranța cetățenilor”

În momentul de față, România domină din punct de vedere negativ clasamentele europene referitoare la accidentele rutiere. La nivelul decidenților de la Bruxelles se pune problema extinderii și modernizării transportului rutier, concomitent cu promovarea unui sistem integrat de măsuri care are ca obiectiv creșterea siguranței rutiere.

În perioada 2001–2010, Comisia Europeană și-a propus o serie de măsuri asimilabile și aplicabile în statele membre UE prin care să se reducă la jumătate numărul accidentelor rutiere. Acest obiectiv ambițios a fost ratat și din cauza contribuției negative a țării noastre, prin numărul crescut de accidente rutiere cu morți și răniți.

Până de curând, țara noastră nu a avut o strategie pe termen lung privind siguranța rutieră. Este meritul actualului Guvern faptul că, sub coordonarea Comitetului Interministerial pentru Siguranță Rutieră, s-a elaborat Strategia Națională pentru Siguranță Rutieră 2013–2020. Această strategie se bazează pe statistica tipurilor de accidente rutiere produse în perioada 2007–2011, precum și a riscurilor la adresa siguranței rutiere, ținând cont și de exigențele europene în domeniu. Astfel, s-a constatat faptul că accidentele de circulație grave au cauze diferite, în funcție de mediul în care acestea s-au produs. În mediul urban, principalele cauze generatoare de accidente sunt traversarea neregulamentară, neacordarea priorității pietonilor, viteza excesivă, neacordarea priorității vehiculelor și conducerea imprudentă. În mediul rural, principalele cauze generatoare sunt viteza, traversarea neregulamentară a pietonilor, conducerea imprudentă, abaterile bicicliștilor și depășirea neregulamentară. Această situație este determinată de faptul că, în țara noastră, foarte multe localități rurale sunt traversate de drumuri naționale sau chiar europene, cu trafic intens.

Prioritățile Strategiei Naționale de Siguranță Rutieră 2013–2020 de îmbunătățire a legislației în domeniul rutier, a siguranței infrastructurii și de reducere graduală a numărului de victime din accidentele de circulație sunt în strânsă legătură cu obiectivele Guvernului de interoperabilitate și de interconectare a rețelei de drumuri din România cu rețeaua de drumuri europeană, cu obiectivul de asigurare a coerenței și continuității lucrărilor de infrastructură pe termen lung, cu cel de refacere a rețelei de drumuri naționale la un nivel calitativ european, mai ales în contextul adoptării Directivei Consiliului și Parlamentului 2008/96/CE privind managementul siguranței infrastructurii rutiere.

Noul Cod rutier își propune să ducă la îndeplinire obiectivele prevăzute în Strategia Națională pentru Siguranță Rutieră 2013–2020 prin instituirea unor măsuri coercitive, graduale, în funcție de gravitatea faptelor ilegale comise de participanții la traficul rutier. Nu ne rămâne decât să sperăm că severitatea acestor măsuri va conduce la conștientizarea conducătorilor auto predispuși la încălcarea legii și, totodată, la prevenirea și reducerea accidentelor rutiere.