Mircia Giurgiu

## „Un nou tip de turism”

Pe modelul Cimitirului Père Lachaise din Paris și, mai nou, al Cimitirului Bellu din București, și Cimitirul Hajongard din municipiul Cluj-Napoca ar trebui inclus în circuitul turistic al României, precum și în cel al orașului, întrucât adăpostește o serie de monumente funerare ale unor personalități ale vieții culturale, politice, artistice și sociale care au marcat istoria țării noastre.

Cimitirul Hajongard (oficial Cimitirul Central, în maghiară Házsongárdi temető, din germană Hasengarten) de pe fosta Uliță a Măcelarilor, în prezent str. Avram Iancu, este unul dintre cele mai vechi cimitire din Cluj, înființat în secolul al XVI-lea, odată cu devenirea neîncăpătoare a cimitirului care a funcționat în jurul Bisericii Sfântul Mihail din centrul orașului (cimitirul central). Este unul dintre obiectivele turistice cele mai pitorești ale orașului. Se întinde pe o suprafață de circa 14 hectare.

Cimitirul Hajongard din municipiul Cluj-Napoca ar putea fi transformat în muzeu în aer liber, taxa de intrare fiind una modică. Autoritățile vor stabili traseul pe care turiștii îl vor străbate pentru a cunoaște o parte din istoria poporului român. Autoritățile ar trebui să promoveze Cimitirul Hajongard pe internet, dar și cu ajutorul pliantelor.

Numele cimitirului provine de la vechea denumire germană a zonei aflate pe spațiul actualului cimitir, respectiv Hasengarten (în traducere „Grădina cu iepuri”). Numele Hasinschart este atestat la Cluj din anul 1373. Prima atestare ca atare a Dealului Hajongard, aflat la sudul cetății medievale a Clujului, datează din anul 1503. Lingvistul Attila Szabó a considerat plauzibilă, în afara încetățenitei etimologii populare „grădina cu iepuri” (Hasengarten-Házsongárd), varianta derivării denumirii din _Haselgarten_ , deci de la o grădină cu aluni.

Decizia înființării cimitirului a fost luată de autorități după epidemia de ciumă din anul 1585. Cimitirul a fost mărit de mai multe ori, astfel, în secolul XVII, s-a înființat cimitirul luteran, iar în anul 1840 vechiul cimitir evreiesc. În 1885 cimitirul a fost aranjat, multe pietre vechi au fost mutate de la locul lor, s-au desemnat parcelele și au fost plantați arbori.

La sfârșitul secolului XIX cimitirul a fost extins spre sud, deschizându-se în 1892 noul cimitir evreiesc și cimitirul soldaților.

Cea mai veche piatră de mormânt datează din anul 1599 și se află în partea luterană a cimitirului.

Lista personalităților îngropate în Cimitirul Hajongard din Cluj este prea lungă și diversă pentru a o enunța pe toată, dar dintre personalitățile care se odihnesc aici îi amintesc pe Constantin Daicoviciu (1898–1973), arheolog, Gheorghe Dima (1847–1925), compozitor, Leon Daniello (1898–1970), profesor de pneumologie, János Apáczai Csere (1625–1659), pedagog, Ion Agârbiceanu (1882–1963), scriitor, Iuliu Hațeganu (1885–1959), internist, profesor universitar, și mulți alții.