Vasile Filip Soporan

„Un preambul necesar pentru un raport guvernamental – Starea României 2010”

Asistăm sau chiar participăm la evenimentele agitate ale ultimelor zile, măsurile fiind luate, după cum ni se spune, pentru asigurarea normalității, normalitatea fiind însă foarte departe de noi. În situația dată, a nemulțumirilor generale legate de restricțiile salariale, de nerespectarea procedurilor parlamentare și de perspectiva neacoperirii unor servicii publice esențiale, România se află într-o situație dificilă, iar dificultatea este transformată în suportul unor bătălii politice, uitându-se esențialul, acela al construirii statutului european de care avem nevoie pentru a depăși cu adevărat criza și consecințele dramatice ale acesteia asupra românilor.

Ca țară membră a Uniunii Europene, România ar trebui să trateze cu maximă responsabilitate problemele momentului și să gândească cu profesionalism și seriozitate procesul anevoios al construcției dezvoltării durabile, unde, la nivel conceptual general, sunt necesare trei direcții de acțiune: dezvoltarea capacităților novative în utilizarea resurselor locale, dezvoltarea capacităților de producție competitivă și stimularea valorificării produselor autohtone la nivel local, regional, național și european. Pentru aceasta, este nevoie de definirea interesului general, de o strategie reală, de programe de acțiune, de parteneriate corecte, de atragerea resurselor financiare și de împărțirea corectă a plusvalorii, capabilă să-i mulțumească atât pe deținătorul de capital, cât și pe angajat. Starea prezentă este agravată și de situația Europei, care, după părerea specialiștilor, deși unificată din punct de vedere economic, pierde totuși teren, în timp ce competitivitatea sa este în scădere, dinamismul ei se încetinește, iar populația îmbătrânește.

Din reacția diverselor instituții, astăzi, la aproape trei săptămâni de la prezentarea raportului președintelui Comisiei Europene, José Manuel Barroso, cu privire la „Starea Uniunii 2010”, constat că acesta nu a constituit baza unei dezbateri politice importante cu privire la poziționările României în contextul dezvoltărilor preconizate la nivel european, cu atât mai mult cu cât deciziile care vor fi luate în acest an vor avea implicații pe termen lung într-o Europă definită ca fiind a oportunităților, în care cei cu aspirații sunt promovați, iar cei cu nevoi sunt neglijați, dacă nu se creează coeziunea economică, socială și teritorială de care avem nevoie.

În ce categorie ne situăm? Răspunsul nostru este dificil deoarece, din păcate, reforma este doar definită, aceasta vizează mai mult aspecte de structurare administrativă și de calibrare socială la o stare economică care nu poate persista natural, având în vedere standardele de competitivitate economică funcționale la nivelul Uniunii Europene. În cadrul raportului, președintele Comisiei abordează perspectiva economică a UE, bazele de la care Europa își modernizează economiile, faptul că redresarea își intensifică structurarea economiilor, anumite incertitudini și riscuri, accelerarea reformei europene, momentul modernizării economiei europene sociale de piață, astfel încât aceasta să poată concura la nivel mondial și să răspundă provocării pe care o reprezintă demografia. Pentru anul viitor, José Manuel Barroso prezintă cinci provocări: abordarea crizei și guvernanței economice, reabilitarea creșterii economice pentru crearea de locuri de muncă, prin accelerarea programului de reforme Europa 2020, clădirea unui spațiu de libertate, justiție și securitate, deschiderea negocierilor pentru un buget UE modern și exercitarea unei influențe europene pe scena mondială. Se subliniază măsurile pentru ca uniunea monetară să fie însoțită de o adevărată uniune economică, de importanța existenței unui sector financiar solid și viabil, aflat în slujba economiei reale, de impunerea unui sistem de supraveghere european eficace și de structurarea finanțelor publice într-un mijloc pentru atingerea unei creșteri economice ce permite crearea de locuri de muncă. Această creștere trebuie să fie durabilă și favorabilă incluziunii.