Ionuț Marian Stroe

„Un viitor fără tutun”

Multă vreme, consumul de tutun a fost considerat a fi o activitate acceptabilă social, ba chiar benefică pentru sănătate. Publicitatea directă și indirectă a ajutat la creșterea

consumului până la cote alarmante. Abia în ultimele decenii, pe măsură ce datele statistice nu au mai putut fi ignorate, oamenii au început să înțeleagă legătura dintre consumul produselor din tutun și efectele nocive asupra sănătății.

Conform studiilor publicate de Organizația Mondială a Sănătății, fumul de tutun conține aproximativ 250 de compuși chimici dăunători, dintre care 50 sunt cunoscuți ca fiind substanțe cancerigene. Consecințele sunt cât se poate de triste. Anual, în lume, mor 7 milioane de oameni, ca urmare a afecțiunilor provocate de tutun, iar dintre aceștia aproape un milion sunt cei care, nefiind fumători ei înșiși, au fost totuși nevoiți să inhaleze fumul de tutun, la birou sau în spații publice.

Minorii sunt o categorie cu risc crescut în ceea ce privește fumatul. Statisticile arată, de exemplu, că aproape o treime din victimele fumatului pasiv sunt copiii. Dacă adăugăm și faptul că majoritatea fumătorilor activi au deprins acest viciu înainte de împlinirea vârstei de 18 ani și, la nivel global, se raportează că aproape un sfert s-au apucat în jurul vârstei de 10 ani, imaginea devine deosebit de alarmantă.

În țările unde publicitatea la produsele din tutun a fost reglementată foarte strict, cum sunt țările Uniunii Europene, consumul a scăzut considerabil. Astfel, pentru România, cifrele arată că 29,5% dintre adulți sunt fumători, o cifră foarte apropiată de media regiunii și în scădere față de 2013, când 30,5% dintre adulți se declarau fumători. Totuși această tendință îmbucurătoare de scădere a consumului de tutun riscă să fie amenințată de proliferarea țigărilor electronice.

Deși acestea sunt prezentate drept alternative sănătoase la fumat, datele nu sprijină această afirmație. În primul rând, e-țigaretele conțin nicotină, substanță care generează dependență și este nocivă în sine, fiind legată de probleme în dezvoltarea firească a creierului, dacă este folosită de copii și adolescenți. În plus, țigările electronice mai emană substanțe cancerigene, metale precum nichelul sau plumbul, dar și particule ultra fine, care intră adânc în țesutul pulmonar.

Dat fiind că riscurile fumatului la adresa sănătății sunt bine documentate și incontestabile, se impune să luăm toate măsurile pentru a limita pe cât posibil această problemă de sănătate publică. Pentru a limita proliferarea țigărilor electronice, comercializarea acestora trebuie să se supună acelorași reglementări ca și vânzarea produselor tradiționale din tutun, dar sunt necesare și alte măsuri. De exemplu, sistemul asigurărilor de sănătate ar trebui să țină cont nu doar de nivelul venitului unei persoane. Pentru a fi un sistem cu adevărat echitabil, ar trebui să luăm în calcul și factorii de risc, așa cum este, de exemplu, fumatul.