Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·21 mai 2013
Dezbatere proiect de lege · Trimis la votul final
Giureci Slobodan Ghera
Discurs
Una dintre preocupările majore pe care ar trebui să le aibă orice autoritate politică sau administrativă, cu rol de decizie în România, este cea legată de scăderea numărului de șomeri. Situația din țara noastră este cu atât mai dramatică cu cât șomajul afectează în principal populația tânără, înregistrându-se o rată de 23,1%.
Astfel, pe lângă cei care au un nivel de pregătire ridicat, dar care totuși au dificultăți în găsirea unui loc de muncă, trebuie să avem o preocupare constantă pentru tinerii care au întâmpinat probleme serioase în promovarea examenului de bacalaureat. În ultimii ani, aceștia au atins un procent destul de ridicat, iar acum se află în situația în care sunt lipsiți de perspectivă. În contextul în care în toată Uniunea Europeană există o serioasă preocupare pentru reducerea șomajului în rândul tinerilor, România trebuie să beneficieze de politici eficiente pentru ca acești tineri să intre în piața muncii cât mai curând. România a fost una dintre țările vizate de decizia Parlamentului European referitoare la punerea în aplicare a schemei „Garanția pentru tineri”, prin care orice tânăr din Uniunea Europeană, care este în șomaj de mai mult de patru luni, va fi îndreptat către un loc de muncă, formare profesională sau ucenicie.
Este salutară decizia Guvernului de a adopta un memorandum care se referă la implementarea unei schemepilot pentru 5.000 de tineri absolvenți de liceu, dar care nu au promovat bacalaureatul și care doresc să fie încadrați în piața muncii. Schema este finanțată prin POSDRU și va permite un set de măsuri specifice pentru acești tineri.
Este pentru prima dată când un Executiv de la București are o preocupare reală pentru categoria specială de tineri care nu au reușit să promoveze examenul de bacalaureat, dar care totuși pot reprezenta un plus pe o piață a muncii pe care ne-o dorim în continuă dezvoltare. Mai mult decât atât, statutul nostru de membru în Uniunea Europeană se concretizează prin astfel de măsuri și la nivelul beneficiilor, nu doar la nivelul obligațiilor. Ne dorim ca acest program să continue și după finalizarea acestei scheme, adică și în perioada de finanțare 2014–2020, când suma alocată la nivel european va fi de aproximativ șase miliarde de euro.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.