Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·28 martie 2018
other · adoptat
Aurel Căciulă
Aprobarea suplimentării ordinii de zi
Discurs
„Unirea Basarabiei cu Patria-Mamă, prima treaptă spre idealul României Mari”
În contextul geopolitic de azi, aniversarea Unirii Basarabiei cu România, moment care a marcat începutul unui an 1918 memorabil, are o încărcătură aparte. Spre deosebire de Transilvania, Basarabia este încă ruptă din trupul țării, iar balansul actualei Republici Moldova între Est și Vest și tensiunile care au dus la afirmarea unui nou război rece între Rusia și NATO demonstrează că problema teritoriului dintre Prut și Nistru este una de actualitate și, de asemenea, o rană încă deschisă în conștiința națională.
Unirea Basarabiei cu România a avut loc la 27 martie 1918 și a fost, în fapt, reunificarea vechii provincii românești Basarabia, ruptă de Moldova și alipită de Rusia în 1812. Basarabia a fost prima provincie care s-a unit cu România
pentru a forma România Mare. Efectele Unirii au fost anulate la 28 iunie 1940, atunci când Rusia a anexat din nou Basarabia, în baza Pactului secret Ribbentrop–Molotov.
Cu toate că ne desparte o graniță, noi, cei de pe Valea Prutului, vom fi întotdeauna rude, prieteni, cumetri cu frații noștri de peste apă. Acum, când trecem granița fără pașaport, vizitele noastre au sporit în Basarabia, relațiile dintre noi sunt mai solide, iar astăzi Chișinăul ni se pare la fel de familiar ca Iașiul. Dacă vrem să privim o piesă de teatru sau să mergem la operă sau la shopping, putem alege între Chișinău și Iași, astăzi Chișinăul însemnând tot acasă.
Ne bucurăm să fim contemporani cu Centenarul Marii Uniri!
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.