Eleonora Carmen Hărău

Unul dintre obiectivele esențiale asumate de USL în actul de guvernare este finalizarea procesului de regionalizare a României, după tentativele firave și eșuate de către fosta guvernare PDL. De la începutul anului și până acum dezbaterea publică pe acest subiect a fost mai mult sau mai puțin intensă și pentru că grupul interministerial desemnat în acest sens a operat și încă mai operează cu variante de lucru, urmând ca Parlamentul să dezbată și să decidă asupra formei adoptate în Guvern.

Totuși, până la a cunoaște forma finală asumată de Guvern, se impun câteva considerații pe care doresc să le supun atenției dumneavoastră și opiniei publice de la această tribună.

În primul rând, regionalizarea este și trebuie să fie un proiect al României, în slujba României și a cetățenilor, și nu apanajul clasei politice. Este nevoie de un consens din partea societății, a factorilor implicați în bunul mers al cetății – politicieni, societate civilă, cetățeni.

În al doilea rând, România, ca stat membru al Uniunii Europene, are nevoie de regiuni pentru a fi înglobate ca factori activi în îndeplinirea celui mai important obiectiv de dezvoltare a țării noastre, mai ales după criza economică, absorbția fondurilor europene.

Deja vorbim de exercițiul bugetar al UE pentru perioada 2014–2020, prin care ne sunt puse la dispoziție fonduri europene consistente, iar implicarea regiunilor devine obligatorie pentru a accelera acest proces și a depăși modestele rate de absorbție înregistrate până în 2011.

În al treilea rând, procesul de regionalizare trebuie gândit ca parte componentă și esențială a unui alt concept asumat de USL – modernizarea și descentralizarea administrației publice.

Ca deputat de Hunedoara, nu pot să nu amintesc modalitatea în care au fost stabilite sediile direcțiilor regionale de finanțe prin reorganizarea ANAF, în contextul descentralizării și regionalizării, decizie care printre altele a nedreptățit acest județ, în urma protestelor la limita legalității ale unor funcționari din Timișoara. La momentul respectiv, am luat atitudine împreună cu factorii de decizie locali, mai ales că hotărârea de guvern care a stabilit această măsură a intrat în ședința de guvern cu sediul direcției regionale de finanțe la Deva și a ieșit cu sediul la Timișoara, fapt care a dat o notă de inconsistență și care poate umbri în viitor procesul de regionalizare.

În acest sens, cred că regionalizarea trebuie să țină cont de specificul fiecărei regiuni, de realitățile economicosociale, istorice, culturale ale județelor, care vor fi incluse într-o parte sau alta, de greutăți locale și de oportunități, pentru a putea genera formule echilibrate și adecvate de dezvoltare pentru toate zonele și pentru toți cetățenii.

Acestea sunt principiile generale pe care aștept să le regăsesc în proiectul de regionalizare și pe care voi încerca să le impun în dezbaterea parlamentară în numele Hunedoarei, pentru că acest județ, municipiul pe care îl reprezint aici, hunedorenii merită o soartă mai bună, respect și atenția cuvenită.