Hubert Petru Ștefan Thuma

Unul dintre sectoarele cărora li se acordă o atenție deosebită la nivel european și cel mondial este cel al eficienței energetice.

În acest context, tema alimentării eficiente cu energie reprezintă un punct major pe agenda de lucru a viitorului Guvern liberal, având în vedere impactul asupra costurilor acesteia asupra populației, asupra competitivității economice și securității energetice, dar și asupra mediului.

Considerăm că obligațiile asumate în baza legislației UE pot fi transformate în oportunități de dezvoltare a unor sectoare, prin măsuri coordonate. Vom acorda o atenție deosebită clădirilor, care reprezintă 36% din consumul final de energie, iar potențialul de reducere prin măsuri de eficiență energetică este de peste 40%. Este necesară stabilirea unor coduri de proiectare și construcție pentru clădirile noi care să asigure condițiile de eficiență tipice, uzuale, similare celor deja existente în mai multe țări din UE, ținând cont de particularitățile climatice și resursele locale.

Definirea și extinderea rolului companiilor de servicii energetice, încurajarea unor contracte pe termen lung privind reabilitarea clădirilor și furnizarea de energie în sistem centralizat și valorificarea resurselor regenerabile locale reprezintă principalul instrument pentru atingerea obiectivelor legate de eficiență energetică, atragerea de fonduri private și dezvoltarea unei piețe dinamice. Taxele locale trebuie dimensionate în funcție de performanțele energetice ale clădirii. În egală măsură trebuie corectate ineficiențele energetice din industrie, agricultură și transporturi. Atingerea obiectivelor de eficiență energetică trebuie urmărită pe tot lanțul, de la producătorii de energie, transport, distribuție, furnizare până la consumator.

În ceea ce privește criteriile de performanță economică a investițiilor în eficiență energetică, acestea pot fi atinse ca urmare a maturizării unor tehnologii. Fondurile europene și cele publice trebuie țintite către sectoarele prioritare, care nu se pot susține prin criterii de piață, inclusiv ca instrument de protecție socială.

În ceea ce privește distribuția gazelor, energiei electrice și termice, indiferent de forma de proprietate a operatorilor acestei infrastructuri, standardele trebuie redefinite, iar fiabilitatea și eficiența măsurate printr-un set de indicatori, astfel încât alimentarea cu energie a populației să nu mai fie pusă în pericol de avarii grave. Pe termen mediu și lung, orientarea consumatorilor casnici spre înlocuirea gazelor naturale cu energia electrică în activități din gospodării (gătitul alimentelor) sau ca sursa complementară de încălzire implică o regândire a infrastructurii de distribuție a energiei electrice și a normativelor privind alimentarea locuințelor.