„USL a creat o furtună fiscală care gonește investitorii și face locurile de muncă să dispară; legislația fiscală a fost modificată de 28 de ori și Legea societăților comerciale de 7 ori în 16 luni de guvernare”
USL a adus 17 modificări asupra Codului fiscal, 11 asupra Codului de procedură fiscală și 7 asupra Legii societăților comerciale în numai 16 luni de guvernare. Lipsa de predictibilitate a legislației fiscale sufocă mediul de afaceri din România și sperie investitorii străini.
Solicit guvernării USL rescrierea Codului fiscal, a Codului de procedură fiscală și a Legii societăților comerciale într-un format final simplu și mai clar, integrat, coerent și neinterpretabil.
Stabilitatea legislativă este cea mai importantă cerință pentru un mediu de afaceri sănătos. România suferă serios din acest punct de vedere. Codul fiscal și Codul de procedură fiscală au fost modificate de 119 ori de la intrarea lor în
vigoare, în anul 2004, până în prezent. Dintre acestea, 48 de modificări s-au produs asupra Codului fiscal și 71 asupra Codului de procedură fiscală. Legea societăților comerciale a suferit și ea 38 de modificări din 1990 până astăzi.
Niciodată România nu a excelat la capitolul predictibilitate fiscală, dar acum USL ne-a readus într-o adevărată demență fiscală și legislativă. În numai 16 luni de guvernare, Executivul condus de Victor Ponta a produs 28 de modificări asupra legislației fiscale, dintre care 17 modificări asupra Codului fiscal și 11 asupra Codului de procedură fiscală, adică aproape două modificări făcute în medie pe lună asupra celor două coduri. De asemenea, dintre cele 38 de modificări aduse Legii societăților comerciale, în cei 23 de ani de când este în vigoare, 7 s-au produs în cele 16 luni de guvernare USL.
Mediul de afaceri nu are cum să respire într-un asemenea corset birocratic și să țină pasul cu viteza amețitoare a schimbărilor operate, fără niciun fel de consultare publică. În asemenea condiții, revolta oamenilor de business este de la sine înțeleasă. De exemplu, din cauza lacunelor de formulare, oamenii de afaceri interpretează legislația fiscală și fac impozitarea într-un anumit fel, după care vine un inspector fiscal care are altă părere. Aceste echivocuri trebuie să dispară. În prezent, unui client de bună-credință de pe piața locală îi este foarte greu să se descurce fără un specialist în fiscalitate. Dar chiar și acești specialiști sunt nevoiți să citească în medie cinci ore pentru a soluționa o problemă simplă.
Lipsa de predictibilitate a speriat investitorii. România are nevoie de un cadru legislativ predictibil. Imposibil când produci 28 de modificări asupra legislației fiscale și 7 asupra Legii societăților comerciale în numai 16 luni de guvernare, așa cum a făcut-o Guvernul USL. Efectele nu uimesc. Investițiile și consumul scad, șomajul, prețurile și falimentele cresc, relansarea economică întârzie. România a fost singura țară din Europa Centrală și de Est care a ratat intrarea pe un trend pozitiv în atragerea investițiilor străine directe (ISD) în anul 2012. Scăderea de 11% a ISD-urilor în 2012 față de anul precedent a reprezentat minimul ultimilor 10 ani. Mai mult, în primele șase luni ale acestui an ISD-urile și-au continuat scăderea cu încă 20% față de aceeași perioadă a anului precedent. Consumul românilor a scăzut, iar șomajul a atins un nivel record. Veniturile încasate la bugetul public în anul 2013 au fost rectificate semnificativ în jos.
Prin urmare, solicit Ministerului Finanțelor Publice și Ministerului Justiției simplificarea și asigurarea predictibilității legislative prin:
1. Aplicarea măsurilor de relaxare fiscală propuse de PDL în 2014: reducerea cotei unice la 12%, reducerea CAS la angajator cu 5 puncte procentuale, creșterea salariului minim la 1.000 de lei și scutirea de la impozit a profitului reinvestit.
2. Rescrierea Codului fiscal, a Codului de procedură fiscală și a Legii societăților comerciale într-un format final integrat, coerent și neinterpretabil în cel mult 3 luni. Este aproape imposibil pentru un om de afaceri să parcurgă aceste legi în formatul actual, cu trimiteri la trimiteri și cu excepții la excepții. Aceste legi trebuie să rămână nemodificate cel puțin un an de zile pentru a garanta stabilitatea regulilor de joc.
3. Respectarea legilor în vigoare cu responsabilitate, transparență și predictibilitate, deschiderea spre dialoguri constructive cu mediul de business, cu opoziția și societatea
civilă, pentru crearea unui mediu fiscal confortabil dezvoltării, investițiilor și creării de noi locuri de muncă.
*
„România intră în iarna demografică. 2,6 milioane de pensionari trăiesc cu o pensie de sub 800 de lei”
PDL este partidul reformelor vitale, în timp ce USL este partidul care nu-și respectă nicio promisiune făcută pensionarilor. La Școala de Vară a Pensionarilor PDL am prezentat Starea națiunii de vârsta a treia: România intră în iarna demografică.
Bătrânețea este un privilegiu și o virtute. O națiune fără bătrâni este o națiune slabă. Avertizez însă că România intră în iarna demografică. Națiunea îmbătrânește. Astăzi, 1 din 7 români are peste 65 de ani. În mai puțin de 50 de ani, 1 din 3 români va avea peste 65 de ani. Populația stabilă scade numeric cu o viteză mare. Doar în ultimul deceniu am pierdut 1,5 milioane de români.
În loc de soluții, Guvernul USL ne oferă o economie înghețată. Ponta e imatur și irațional. Nu-i pasă nici de copii, nici de bătrâni. E populist și nu susține nici interesele copiilor, nici pe cele ale bătrânilor noștri. Ponta susține exclusiv interesele mafiei PSD. Ponta știe doar să crească taxele și productivitatea celor două noi fabrici marca USL: fabrica de șomeri și fabrica de minciuni.
Realitatea unei țări care își pierde populația este devastatoare. România are nevoie disperată de a înțelege lucrurile. USL e incapabil să înțeleagă prezentul și să plănuiască viitorul. Noi trebuie să o facem. Economia noastră are nevoie de locuri de muncă și de investiții în capitalul uman. Cer azi public o comisie parlamentară serioasă care să dezbată soluțiile la problemele îmbătrânirii populației în România.
Altfel, în anul 2060, România va fi cea mai în vârstă națiune din UE. Vom depăși mult țările care azi sunt cele mai în vârstă: Germania, Italia și Finlanda.
Speranța de viață a românilor este printre cele mai mici la nivel european.
Populația României îmbătrânește din două motive:
- speranța de viață crește;
- rata natalității scade.
La fiecare jumătate de oră, speranța noastră de viață crește cu 9 minute. Chiar și așa, speranța de viață a românilor este printre cele mai mici din Uniunea Europeană. Speranța de viață la naștere a bărbaților din România este de 71 de ani, a patra cea mai mică din UE, cu aproape 6 ani și jumătate sub media europeană. Speranța de viață la naștere a româncelor este de 78,2 ani, a doua cea mai mică din UE, cu 5 ani sub media europeană. Lipsa unor politici publice eficiente menite să asigure sănătatea națiunii amplifică aceste decalaje.
România devine tot mai vulnerabilă.
Îmbătrânirea populației duce la încetinirea creșterii economice, ca urmare a scăderii potențialului productiv și de consum. Pe termen mediu și lung, crește presiunea asupra bugetului de stat. Corelăm aceste amenințări cu evoluțiile prezente ale unei economii sufocate de fiscalitate, înghețate de lipsa investițiilor și dependente de stare.
Un salariat susține din contribuțiile sale pensia a 1,2 pensionari. Soluția: crearea de locuri de muncă!
De 15 ani numărul pensionarilor este mai mare decât cel al salariaților. În timp ce numărul salariaților aproape s-a înjumătățit în ultimii 22 de ani, numărul de pensionari aproape s-a dublat. Numărul salariaților a scăzut de la peste
8 milioane în anul 1990 la 4,8 milioane în anul 2012. În același timp, numărul pensionarilor a crescut de la 3,6 milioane la 5,5 milioane persoane.
În primul trimestru din acest an erau înregistrați 5,4 milioane de pensionari și doar 4,4 milioane de salariați, din care puțin peste 3 milioane activează în sectorul privat. Dacă nu ne centrăm tot efortul pentru a relua creșterea locurilor de muncă prin relaxare fiscală și debirocratizare, România rămâne blocată în capcana demografică, în sărăcie și în șomaj.
Pensia medie pe economie a ajuns la 778 lei în anul 2012, mai mare cu aproape o treime față de anul 2008. 2,6 milioane de pensionari trăiesc cu o pensie de sub 800 lei. Dintre aceștia, aproape un milion de pensionari primesc lunar o pensie medie cuprinsă între 400 și 600 de lei; alți aproape 900.000 de pensionari primesc o pensie între 600 și 800 de lei, conform ultimelor date disponibile din luna iulie 2013. Disparitatea pensiilor încasate în județele țării este mare. În primul trimestru din anul 2013, pensia medie variază de la 1.010 lei în București la 653 lei în Botoșani.
Capcana îmbătrânirii populației are un impact major social:
A. Economie: taxe mai mari asupra generațiilor tinere; încetinirea creșterii economice;
B. Venituri: pensii mai mici și o putere de cumpărare mai mică la bătrânețe; creșterea sărăciei;
C. Muncă: vârsta de pensionare crește; persoanele disponibilizate cu o vârstă de peste 45 de ani au dificultăți mari în a se reintegra în muncă;
D. Educație: copiii și tinerii trebuie educați pentru o viață mai lungă de muncă; copiii ne cresc pentru că părinții merg la muncă în străinătate;
E. Familie: conflictul dintre muncă și familie; singurătatea;
F. Sănătatea: medicii și profesioniștii ne pleacă; costuri mari cu sănătatea din lipsa prevenției.
PDL _versus_ USL
Sub guvernarea PDL, pensia medie a crescut cu 14%, iar sub guvernarea USL cu 4,4%. Creșterea pensiei sub guvernarea USL a fost posibilă pentru că PDL a adoptat legea de indexare a pensiei cu rata inflației și cu jumătate din creșterea salariului mediu brut pe economie.
PDL a făcut reforme vitale pentru România prin adoptarea Legii nr. 263, conform căreia calculul pensiei se bazează pe principiul contributivității și elimină sistemele speciale prin care se ieșea la pensie la vârste fragede sau având ca bază de calcul veniturile din ultimul an sau pe ultima lună:
• Stagiul de cotizare este de minimum 15 ani și maximum 35 de ani, atât pentru femei, cât și pentru bărbați;
• Vârsta de pensionare crește la 63 de ani la femei și 65 de ani la bărbați până în anul 2030;
• Cei care împlinesc vârsta de pensionare și vor să rămână în câmpul muncii primesc o bonificație de 0,5% pentru fiecare lună la punctul de pensie, față de vechea lege în care bonificația era de 0,3%. Dacă USL crește vârsta de pensionare la femei la 65 de ani, așa cum a anunțat public, atunci elimină automat această bonificație pentru femeile între 63 și 65 de ani.
• Vârsta de pensionare pentru cei din sistemul de siguranță națională și poliție este de 60 de ani atât pentru femei, cât și pentru bărbați.
• PDL a introdus pensia minimă de 350 lei.
USL a promis că va elimina aplicarea CAS la pensiile între 740 lei și 1.000 lei, dar pensionarii au rămas cu promisiunea
neonorată. Mai mult, le sunt impozitate cu CAS veniturile suplimentare obținute din chirii sau din agricultură. PDL a reușit să evite măsurile drastice de înghețare și diminuare a pensiilor care s-au luat în alte state europene, precum Grecia, Irlanda, Letonia sau Lituania.
USL nu a făcut nimic pentru majorarea pensiilor, aplicând doar legea redactată și adoptată de PDL. Ba, din contră, la sfârșitul lunii iunie 2012, la guvernare, USL a votat împotriva propriei legi de majorare a pensiilor, pe care o inițiase în februarie 2012, fiind în opoziție. La rectificarea bugetară, Guvernul USL taie cei mai mulți bani exact de la Ministerul Muncii: 1,1 miliarde lei și nu îi investește pentru a crea locuri noi de muncă, ci îi direcționează spre SRI, Ministerul de Interne, Ministerul Apărării sau SIE.
Niciuna din promisiunile USL pentru pensionari nu a fost onorată:
• Compensarea medicamentelor în mod real cu 90% pentru pensionarii cu pensii sub 1.000 de lei.
• Creșterea responsabilității individuale privind pensiile: introducerea sistemului conturilor individuale de economisire pentru pensia publică (Pilon I).
• Multiplicarea resurselor de venit pentru bătrânețe prin introducerea sistemului facultativ de pensii ocupaționale. Susținerea veniturilor pentru stimularea pe termen lung a profesiilor cu grad mai mare de uzură.
Ponta nu și-a respectat promisiunile față de pensionari. Ponta a înghețat în schimb țara. Deja nu-i mai merge jocul cu taxele și telemania sa cronică. Este momentul să cadă și să se rupă alianța incompetenților. Pentru copiii și bătrânii noștri.
*
„Suntem noi, generația de politicieni, un model pentru tineri? Starea națiunii tinere în România”
Îmi propun să fac o analiză privind starea națiunii, de fapt privind poziția mea, ca om politic, față de realitățile din România.
Starea națiunii tinere în România:
• populația stabilă tânără a scăzut cu un sfert în ultimul deceniu, la 5,3 milioane români cu vârsta între 15 și 34 de ani;
• jumătate de milion de tineri sunt plecați, oficial, pe perioade îndelungate în străinătate;
• 8 din 10 tineri caută afară un salariu mai bun. 2 din 10 tineri pun dezvoltarea personală și educația pe primul loc;
• 6 din 10 tineri s-ar întoarce acasă, iar restul de 4 s-ar stabili afară;
• 1 din 5 persoane tinere au studii superioare. Dintre aceștia, marea majoritate lucrează în alt domeniu decât în cel pentru care s-au pregătit (80%). 15% din tineri sunt „prea educați” comparativ cu cererile pieței, peste media celor din Germania sau Marea Britanie;
• peste 65 de mii de tineri sunt analfabeți;
• 1 din 4 tineri sub 25 de ani sunt șomeri. România are de cheltuit o jumătate de miliard de euro din bani europeni în următorii doi ani pentru absorbția șomajului în rândul tinerilor, dar nu are un plan convingător de măsuri pentru a-l înainta CE;
• 8 din 10 români sub 30 de ani au o atitudine pozitivă față de munca pe cont propriu (antreprenoriat), peste media europeană;
• două treimi din tineri își declară intenția de a participa la alegerile europarlamentare din 2014.
Întrebarea pe care mi-o pun este: suntem noi, generația de politicieni, un model pentru tineri?
Voi privi în arena politică. Un partid, PDL, care a reușit câteva reforme vitale pentru România. Apoi, o coaliție de partide, USL, care a speculat prin minciună și oportunism criza pentru a câștiga puterea. Ce fac cu puterea? Au oprit țara din mers pentru a satisface foamea mafiei. Au oprit țara din drumul ei economic pentru că nu se pricep. Afacerile curate în România sunt împovărate. Mai bine nu faci afaceri decât să fii taxat aberant. Apoi, o țară nu se conduce prin parade televizate. Seducție și manipulare. USL este o gogoașă care se dezumflă.
Voi privi iarăși în arena politică. Cine ne sunt politicienii? Parlamentul plin de invizibili, o majoritate ineficientă și nepregătită, selectată pe criterii de partid sau notorietate publică. Alții, căutați de DNA sau pușcăriași susținuți de o cohortă media. Este de râs cât de mult se chinuie USL să dea câte un ministru nepătat. A trecut o lună până a găsit un nume necăutat de DNA pentru Transporturi, dar fără nicio brumă de experiență sau profesionalism.
Educația la noi este o vânătoare de diplome. Competența este invizibilă în majoritatea domeniilor. Din păcate, privind în urmă, lucrurile în România nu sunt altfel. Avem tradiție în corupție, în proasta guvernare. Avem tradiție în suspendarea dezbaterii publice în favoarea vocii autoritare, dictatoriale. De ce-și caută mereu obsesiv românul o voce autoritară în a fi condus? Pentru că succesiv generații de politicieni au dat tinerilor drept moștenire un viitor amanetat.
Educația temeinică, adaptată la nevoile reale, specializată, este viitorul. România noastră trebuie să fie cea a realizărilor. Din nefericire, continuăm să avem carențe de funcționare moștenite din vremuri uitate. Noi n-avem drumuri, încă mai vânăm „credite cu buletinul”, încă sperăm că ne aranjăm cu o relație viitorul. Poate unii o vor face în continuare, altfel nu se poate, veți spune!
Eu cred însă că o educație adevărată, temeinică ne va face stăpâni pe o realitate pe care o vom cuceri și respinge în același timp. Vom putea să arătăm puterea, fiindcă societatea are nevoie de specialiști – priviți spre obsesia continuă a societăților de stat ineficiente, a licitațiilor trucate, a nevoii unui management străin – și putem arăta că respingem pilele, corupția, o societate mâncată de rele mentalități și deprinderi. Putem impune politica „de caracter”.
Ce contează astăzi? Imaginea! Dar să fim serioși, fapta de ce nu are valoare? Neîncrederea, circul ieftin mereu fac regulă. Tineri ai dreptei, vă iau parteneri la acest demers. Fapta va fi recunoscută mereu dacă în jur sunt oameni de calitate. Noi avem datoria să ne recunoaștem limitele și să descoperim oameni mai buni ca noi. Specialiștii României de mâine au datoria, dintotdeauna, să constituie și o societate civilă, nu doar o imagine publică. Haideți să continuăm drumul meu!
Propun crearea unui corp comun împotriva manipulării ieftine în România. Un corp care să dea soluții la îndemână, invizibile pentru oamenii politici de astăzi, dar cunoscute de tineri, prin specializarea lor și viziunea europeană globală.
România se va sufoca în propriile rele, ei vor copia încă un drum pe care va trebui să-l ia de la zero. Ce sens are? Să ia comisioane și să nu-l duceți la capăt? Nu este cazul. *
„Haita de câini a îngenuncheat haita primarilor USL ai Bucureștiului. USL nu garantează dreptul la viață. USL nu respectă Constituția”
Haita de câini a îngenuncheat haita primarilor USL ai Bucureștiului, în frunte cu Sorin Oprescu, politicienii pasivi și
societatea românească în fața sicriului unui copil de 4 ani. Ne e tuturor teamă pe străzile Bucureștiului.
Dacă viața oamenilor nu are importanță, atunci ce are? Ce e mai urgent pentru noi? Cum își respectă statul român Legea fundamentală? Cum ne garantează dreptul la viață, integritatea fizică și psihică stipulată încă din primul articol al Constituției?
Într-o capitală europeană cu 60.000 de maidanezi și nicio măsură primează pasivitatea primarilor USL. Sub mandatul lui Sorin Oprescu, incidentele cu câini au crescut de la 11 mii la 16 mii pe an. Peste 6.000 de persoane, dintre care 1.000 de copii, au fost mușcate în primele patru luni ale anului 2013 în București. Se pare că totuși aceste date nu au fost suficiente pentru a atrage atenția autorităților. A fost nevoie ca un copil să plătească cu viața pentru a se trage un semnal de alarmă.
Nu se știe cum, câinii nu mușcă în campanie. Ne mor românii, mușcați de câini pe spații publice sau private. Ne mor copiii. E semnul clar al lipsei de civilizație. Putem opri aceste nenorociri.
În prima săptămână a acestei sesiuni parlamentare am sperat că se înțelege urgența acestui proiect. Nici vorbă. USL doarme. Vor trece alte zile și USL speră că interesul public va dispărea.
Câinii latră, caravana demagogică trece, așa cum au făcut-o cei de la USL atunci când au blocat legea susținută de PDL. Totuși, până când?
Societatea în sine poate să-și pună dinți pentru a impune rezolvarea acestei probleme dacă politicienii eșuează pentru a nu știu câta oară.
lună de guvernare a PDL) inflația anuală era de două ori și jumătate mai mică, de 1,8%.
Prețul carburanților a crescut în România sub guvernarea USL, în timp ce în UE a scăzut. Benzina s-a scumpit cu peste 6% și motorina cu aproape 1% de când este USL la guvernare, iar în UE prețurile au scăzut cu 3–4%.
3. Creșterea economică nu se resimte în puterea de cumpărare a românilor. Degeaba au fost reîntregite salariile bugetarilor și au fost crescute salariul minim și pensia dacă prețurile s-au majorat și ele foarte mult. Degeaba se anunță creștere economică de 1,8% în primul semestru al acestui an dacă consumul românilor și investițiile scad. În luna iulie a acestui an, doar anul agricol extrem de bun a dus la o diminuare a ratei inflației. Așa se face că, pe fondul acestei ieftiniri temporare a alimentelor, puterea de cumpărare a românilor a crescut ușor, cu 0,7% (creșterea cu 5,1% a salariului mediu net a depășit rata inflației de 4,4% în luna iulie a acestui an). În schimb, creșterea pensiei cu 4,4% a fost complet anulată de mărirea prețurilor de consum cu același procent. Vă reamintesc că luna precedentă, când încă nu se vedeau roadele anului agricol bun, puterea de cumpărare a unui salariat scăzuse cu 1,8%, iar cea a unui pensionar cu 1%.
4. Consumul românilor s-a diminuat. România a înregistrat a opta cea mai slabă evoluție anuală a cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul din UE în luna iulie a acestui an, față de aceeași lună a anului precedent, cu o scădere de 0,2%. În plus, resursele de energie primară au scăzut cu 12,4%, iar cele de energie electrică cu 7,2% în primele șapte luni ale acestui an față de aceeași perioadă a anului 2012.
*
„10 croșee de stânga aplicate de USL economiei românești”
În 16 luni de zile, domnul premier Victor Ponta ne-a arătat ce înseamnă Guvernul condus de el: incompetență în formă agravată, performanță zero, clientelă politică recompensată cu locuri de muncă în organismele guvernamentale, lipsă de transparență a instituțiilor publice, economie sugrumată. USL persistă în a se juca inconștient cu economia românească. Vă este chiar atât de indiferentă soarta românilor?
USL a dat 10 croșee de stânga economiei românești și bunăstării românilor:
1. USL a promis „un milion de locuri de muncă”, dar în realitate șomajul a crescut. Numărul șomerilor a crescut cu 38.000 de persoane în luna iulie a acestui an, comparativ cu aceeași lună a anului precedent, ajungând la 739.000 de persoane, calculat conform criteriilor Biroului Internațional al Muncii (BIM). Rata șomajului a ajuns la 7,5%, identică cu cel mai ridicat nivel al șomajului din timpul celei mai dure crize economice (din martie 2010).
Numărul șomerilor înregistrați a crescut și el cu 8,8%, adică cu aproximativ 38.000 de persoane în luna iulie 2013, comparativ cu aceeași lună a anului 2012, și se ridică la 466.932 de persoane, conform anchetelor realizate de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM).
2. Inflația este o luptă pierdută de USL, care îi costă usturător pe români. Rata anuală a inflației a fost de 4,4% în luna iulie, a doua cea mai mare din UE. Mărfurile alimentare s-au scumpit cu 3,9%, cele nealimentare cu 5,5%, iar serviciile cu 3% în luna iulie 2013 față de aceeași perioadă a anului trecut. Vă reamintesc că în luna aprilie 2012 (ultima
Ceva de mirat? Era și normal după ce USL a introdus sau a majorat nu mai puțin de 28 de taxe și impozite în doar 16 luni de guvernare. Nu a scăpat nimeni neimpozitat, nici micul fermier, nici micul antreprenor, nici românul de rând. Reamintesc USL că taxarea este cea mai perversă formă de tăiere a salariilor și pensiilor tuturor românilor.
5. 1 din 5 români îndatorați la bancă au întârzieri mari la plata ratelor. Creditele neperformante, adică întârzierile mai mari de 90 de zile la plata creditelor, au ajuns la o pondere de 20,9% în total credite și dobânzi în luna iulie 2013, în creștere cu 4,6 puncte procentuale față de luna aprilie 2012.
6. Românii construiesc mai puțin. Lucrările de construcții au scăzut cu 2,2% în primele șapte luni ale acestui an, față de aceeași perioadă din 2012, ca urmare a diminuării cu aproape 12% a volumului lucrărilor de construcții noi. În luna aprilie 2012 (ultima lună de guvernare a PDL) construcțiile erau în plin avânt, înregistrând o creștere de 27% față de luna precedentă și de 23% față de luna aprilie 2011.
7. Deficit înregistrat de administrațiile locale în anul 2012 pentru prima dată în ultimii ani. În anul 2012, administrațiile locale au înregistrat pentru prima dată în ultimii ani deficit bugetar de peste 200 milioane de euro, adică în jur de 1 miliard de lei. Deficitul înregistrat în anul 2012 se datorează în principal creșterii cheltuielilor cu bunuri și servicii cu 1,15 miliarde lei, a cheltuielilor de personal cu 650 milioane de lei și a cheltuielilor cu asistența socială cu 70 milioane lei.
8. Execuția bugetară este un permanent semnal de alarmă al ineficienței cu care USL gestionează bugetul statului. Cheltuielile cu investițiile au scăzut cu 14,4% și cheltuielile de personal au crescut cu 16,4% în primele șapte luni ale acestui an față de aceeași perioadă a anului precedent. Un buget care pune accent pe cheltuielile
aparatului birocratic în detrimentul investițiilor nu duce la creștere economică sustenabilă pe termen lung.
Sumele primite de la UE au scăzut și ele cu 0,6%, în condițiile în care USL anunțase că se bazează pe o creștere considerabilă a acestor venituri bugetare în anul 2013, pentru a putea face față cheltuielilor și a putea menține sub control deficitul bugetar.
9. Companiile de stat sunt puse pe butuci. Promisiunea salvării a adus pierderi și disperare în patru mari companii de stat: Oltchim, Hidroelectrica, CFR Marfă și CFR Călători. La Oltchim și CFR Marfă s-au înregistrat pierderi duble, respectiv cvadruple în anul 2012 față de anul precedent. La Hidroelectrica și CFR Călători profiturile înregistrate în anul 2011 s-au transformat în pierderi. Această situație dezastruoasă a celor patru mari companii de stat a dus la disponibilizarea a câte aproximativ 1.000 de oameni de la Oltchim și Hidroelectrica. La CFR Călători și CFR Marfă s-au anunțat alte 4.500 de disponibilizări noi.
10. Investitorii străini ne evită. Investițiile străine directe (ISD) au scăzut cu aproape 20% și au ajuns la 666 mil. euro în primul semestru al acestui an. Diferența față de cele 10 miliarde euro promise de Ponta e uriașă. Acest Guvern este total decuplat de la realitatea economică.
Cel mai mare regres este însă cel de-al 11-lea. Nu sunt încurajate munca și dezvoltarea, ci mâna întinsă, arbitrariul, consumul irațional al resurselor naționale și taxele cu care sancționează proprietatea și inițiativa.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.
Maria Andreea Paul · 10 septembrie 2013 · monitorul.ai