Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·28 iunie 2011
Dezbatere proiect de lege · adoptat tacit
Marin Almăjanu
Discurs
„USL și-a lansat și programul pe agricultură”
USL demonstrează, încă o dată, că are intenții serioase în ceea ce privește programele sale de dezvoltare și că prioritățile uniunii sunt echivalente cu stringențele României, și nu cu niște subiecte controversate, mai mult decât scandaloase, și care au doar menirea de a alimenta disensiunile politice, sociale sau chiar naționale, ca cele aruncate la grămadă de președintele Băsescu și de PDL pe masa Guvernului.
Astfel, USL și-a lansat, la sfârșitul săptămânii trecute, un alt program, cel pe agricultură, la Alexandria, în județul Teleorman, acesta reprezentând cel de al patrulea program lansat de USL într-o perioadă destul de scurtă, după cele prezentate deja pe domeniile economie, educație și administrație.
Programul Uniunii Social-Liberale pe agricultură, lansat duminică, se bazează pe dezvoltarea exploatațiilor agricole și a satului românesc. Printre măsurile propuse de USL se numără comasarea terenurilor, programe naționale pentru sectorul legume-fructe, politici naționale de pescuit în Delta Dunării și Marea Neagră, pregătirea și negocierea planului național de dezvoltare durabilă 2014–2020, dar și sprijin pentru formele asociative și planificare bugetară multianuală.
USL își propune dezvoltarea unei agriculturi moderne din punctul de vedere al exploatațiilor agricole și al gradului de tehnologizare, care să producă pentru piață, să asigure hrana necesară populației și un nivel de trai ridicat pentru fermieri.
USL are, de asemenea, ca obiectiv dezvoltarea durabilă a satului românesc, astfel încât să se elimine disparitățile între mediul rural și urban și să se promoveze conservarea patrimoniului cultural.
Pentru atingerea acestor obiective, USL are în vedere măsuri efective de politică agricolă, dar și măsuri de reformă administrativă și pledează pentru folosirea corectă și eficientă a resurselor naturale, adecvarea producției din agricultură la cererile pieței și responsabilitatea statului față de agricultori și
consumatori. Astfel, noi considerăm că România trebuie să-și orienteze cât mai mult sprijinul către fermieri.
În ce privește agricultura, România se află mult sub potențialul său la nivel european. Deși avem peste 8% din suprafața agricolă a UE și suntem pe locul 6 din acest punct de vedere, România înregistrează mult sub jumătate din media europeană: 300 euro/hectar, în comparație cu 750 euro/hectar în UE.
Diagnosticul agriculturii românești rămâne unul nefast în 2011: productivitate scăzută, terenuri fărâmițate excesiv, alimente tot mai scumpe, lipsa sprijinului pentru energie și apă, evaziune fiscală ridicată.
Referitor la dezvoltarea rurală în ansamblu, bilanțul este la fel de îngrijorător: populație îmbătrânită, absorbție scăzută a fondurilor europene, situație precară a infrastructurii rurale, depopularea mediului rural.