Emil Cri∫an

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Declara˛ia mea politic„ de ast„zi se intituleaz„: îS„lciua, 19 septembrie 2004, comemorarea a 60 de ani de la luptele mo˛ilor Ómpotriva armatelor horthisto-fasciste de pe Valea Arie∫ului“.

Cu deosebit„ pl„cere am primit invita˛ia pre∫edintelui Societ„˛ii cultural-patriotice îAvram Iancu“, filiala jude˛ean„ Alba, domnul profesor Emil Jurc„, de a participa pe data de 19 septembrie 2004 Ón comuna S„lciua la comemorarea a 60 de ani de la luptele mo˛ilor ∫i a v‚n„torilor de munte Ómpotriva armatelor horthisto-fasciste de pe Valea Arie∫ului.

Din ora∫ul Abrud, acolo unde sunt n„scut ∫i locuiesc Ón prezent, a plecat Ón lunga b„t„lie pentru libertate, p‚n„ Ón masivul Tatra din Cehoslovacia de atunci, Batalionul 5 V‚n„tori de munte, numit ∫i Batalionul de mo˛i îAvram Iancu“.

Pus la dispozi˛ia Diviziei 3 V‚n„tori de munte, comandat„ de c„tre legendarul general Mociulschi, batalionul de mo˛i a purtat lupte cr‚ncene, consemn‚nd multe reu∫ite ∫i victorii, dar ∫i agonie ∫i suferin˛„, Ón opera˛iunile militare pentru eliberarea Ardealului de Nord de sub ocupa˛ie str„in„, lupt‚nd p‚n„ dincolo de hotarele ˛„rii pentru Ónfr‚ngerea definitiv„ a fascismului.

Din Batalionul de mo˛i îAvram Iancu“, pornit din Abrud Ón lungul drum spre libertate, a f„cut parte ∫i unchiul meu din partea mamei, t‚n„rul locotenent Anca Virgil, c„zut pe c‚mpul de lupt„ pentru eliberarea Ungariei. Œn semn de omagiu, o strad„ din ora∫ul Abrud Ói poart„ ast„zi numele.

Ca un continuator al tradi˛iilor Batalionului de mo˛i îAvram Iancu“, la data de 1 octombrie 1982 s-a Ónfiin˛at la Abrud Divizionul 86 artilerie îDetunata“, care peste c‚teva zile aniverseaz„ 22 de ani de existen˛„. Spre deosebire de Batalionul de mo˛i îAvram Iancu“, Divizionul 86 artilerie îDetunata“ se prezint„ ca o structur„ bine definit„, apt„ s„ r„spund„ misiunilor ce Ói sunt Óncredin˛ate, Ón consens cu atributele r„zboiului modern ∫i Ón concordan˛„ cu dorin˛a poporului rom‚n de a fi parte integrant„ din Alian˛a Nord-Atlantic„.

îDou„ lucruri sunt pre˛ioase Ón Mun˛ii Apuseni ∫i au f„cut faim„: oamenii ∫i aurul“, spunea Geo Bogza dup„ vizita sa Ón ora∫ul Abrud.

Atrac˛ie ∫i respingere, patim„, str„lucire, zbucium, oameni prin∫i ca Óntr-un liant Óntr-o disperat„ b„t„lie cu via˛a. Ace∫tia sunt mo˛ii.

Genera˛ia noastr„ ∫i cele urm„toare au datoria moral„ de a aduce prinos de recuno∫tin˛„ fa˛„ de Ónainta∫ii no∫tri Avram Iancu, Horia, Clo∫ca ∫i Cri∫an, de cei care acum 85 de ani au Ón„l˛at la Alba-Iulia steagul ro∫, galben ∫i albastru de Ónf„ptuire a Marii Uniri, ca ∫i tuturor acelora care au luptat ∫i s-au jertfit pentru ap„rarea patriei ∫i a ˛„rii mo˛ilor.

De asemenea, avem datoria de a proteja ∫i p„stra, pe l‚ng„ memoria eroilor no∫tri, valorile materiale ∫i spirituale ale Mun˛ilor Apuseni, aici afl‚ndu-se ∫i monumente ale naturii unice Ón Europa ∫i chiar Ón lume: Detunatele, Poiana Narciselor de la Negrileasa, Ghe˛arul de la Sc„ri∫oara, Huda lui Papar„, Pe∫tera Ur∫ilor, precum ∫i localitatea binecuv‚ntat„ de Dumnezeu cu un tezaur al naturii ∫i vistieriei na˛ionale, niciodat„ sec„tuit de 2000 de ani Óncoace, Ro∫ia Montan„. Investi˛ia care se preconizeaz„ a se dezvolta aici de c„tre o firm„ rom‚no-canadian„ se face Ón detrimentul statului rom‚n