Sógor Csaba

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Mar˛i, 26 iunie 2007, se Ómplinesc 50 de ani de la execu˛ia locotenentului Teodor M„rgineanu.

Acest eveniment tragic a pus cap„t unei vie˛i tinere care se ofer„, parc„, pentru a fi subiectul unui film de medita˛ie asupra istoriei recente.

Un t‚n„r locotenent al armatei rom‚ne din Garnizoana Prundul B‚rg„ului, Óntr-un moment istoric deosebit, ajunge la convingerea c„ regimul str‚mb, care a pus st„p‚nire ∫i asupra Rom‚niei, poate fi r„sturnat prin for˛„. Entuziasmat de evenimentele Revolu˛iei ungare din 1956, la cei 25 de ani ai s„i, Teodor M„rgineanu trece la ac˛iune. Convinge un grup de subordona˛i ai s„i ∫i c‚˛iva localnici s„-l urmeze, concepe un plan, utopic, desigur, structurat totu∫i pe elemente de tactic„ militar„, care prevede un mar∫ spre Bra∫ov ∫i se bazeaz„ pe ideea c„ pe parcurs li se vor al„tura alte unit„˛i militare, precum ∫i o mas„ Ónsemnat„ de civili. Œn ultima faz„ de preg„tire Ó∫i d„ seama, Óns„, c„ a fost tr„dat ∫i evadeaz„ Ón s„lb„ticia mun˛ilor B‚rg„ului. P‚n„ la urm„, nu reu∫e∫te s„ reziste dec‚t 3 zile ∫i se pred„. Soarta lui nu poate s„ fie alta: un proces sumar, apoi execu˛ia, care a avut loc Ón 26 iunie 1957, exact acum 50 de ani.

Ceilal˛i din lotul lui au suferit ani grei de Ónchisoare. Sunt bucuros s„ aflu c„ aceast„ aniversare tragic„ este marcat„ nu numai de mine, ci ∫i de al˛i colegi. Socotesc c„ sunt bine-venite orice fel de argumente noi, pentru a Ónt„ri acel mesaj pe care doresc s„-l expun aici.

Nu ridic acest subiect pentru prima dat„. Am mai sus˛inut de la aceast„ tribun„ ∫i voi sus˛ine Ón continuare ideea anul„rii, cas„rii tuturor sentin˛elor aplicate adev„ra˛ilor diziden˛i ai regimului comunist din Rom‚nia, respectiv necesitatea reabilit„rii necondi˛ionate a acestor victime.

Sistemul comunist din Rom‚nia, instalat sub umbrela Uniunii Sovietice, a preluat, printre altele, ∫i metodele de represiune experimentate de aparatul vestitului KGB. Genera˛ii de contestatari ai regimului sim˛iser„ pe pielea lor for˛a ∫i esen˛a sistemului democra˛iei populare. Arest„rile, torturile, apoi condamn„rile executate Ón lag„rele de munc„ for˛at„ s-au ˛inut lan˛ Ón perioada stalinist„ ∫i poststalinist„.

R‚nd pe r‚nd, au trecut prin m‚inile anchetatorilor lupt„torii rezisten˛ei din mun˛i, membrii neÓndupleca˛i ai clerului, ˛„rani care s-au Ómpotrivit colectiviz„rii, intelectuali, dar ∫i sioni∫ti ∫i mul˛i al˛ii care erau, Óntr-adev„r sau erau considera˛i doar, du∫mani ai dictaturii proletare. Practic, nu s-a Óntreprins mai nimic Ón privin˛a reabilit„rii lor judiciare. Nu exist„ niciun act normativ care s„ aib„ menirea de a aduce lucrurile Ón limitele normalit„˛ii.

Cu toate c„ treaba noastr„ ar fi relativ simpl„, condamnarea documentat„ a consecin˛elor nefaste ale

comunismului din Rom‚nia este un fapt Óndeplinit dup„ rostirea Ón Parlament a declara˛iei pre∫edintelui ˛„rii, Ón decembrie anul trecut, Ón fond, este inexplicabil pentru mine de ce Ónt‚rzie Guvernul cu aprobarea proiectului de lege cuvenit, cu at‚t mai mult cu c‚t, dup„ cuno∫tin˛ele mele, exist„ deja o variant„ de text redactat, depus cu ni∫te luni Ón urm„ de istoricul Marius Oprea.