Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·3 mai 2017
Dezbatere proiect de lege · adoptat
Adrian Octavian Dohotaru
Discurs
Vă mulțumesc.
Aș dori să vorbesc despre „Muncă decentă și protecție socială _versus_ inepțiile domnului Tăriceanu”.
Președintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, a anunțat săptămâna trecută că ALDE, partidul pe care îl conduce, vrea eliminarea venitului minim garantat pentru cei care pot munci. O asemenea declarație, venind din partea unui membru al actualei coaliții de guvernare, este alarmantă și ridică numeroase semne de întrebare și numeroase probleme în contextul social și economic al țării noastre.
Criza forței de muncă este o problemă reală, așa cum observă și domnul Tăriceanu.
Câteva date. În 2016, România se afla pe locul 3 în clasamentul global, după Japonia și Taiwan, în privința dificultăților cu care se confruntă angajatorii în ocuparea posturilor. Dar motivul acestei probleme nu este lipsa apetenței românilor pentru a munci sau politica venitului garantat, catalogată de președintele ALDE drept o invitație la nemuncă. Numărul beneficiarilor de venit minim garantat era de 250.000 în 2016, nici pe departe atât de mare încât să explice criza structurală a forței de muncă. În plus, în condițiile în care venitul minim garantat este de doar 141 de lei pentru o persoană singură, ridicându-se la maximum 527 de lei pentru o gospodărie cu cinci membri, este nici mai mult, nici mai puțin decât o dovadă de rea-credință să susții, așa cum face domnul Tăriceanu, că acest ajutor din partea statului e o invitație la nemuncă.
România este o țară care se confruntă cu un deficit tot mai mare al forței de muncă, din cauza politicilor greșite duse de guvernele anterioare de-a lungul a mai bine de 25 de ani. Aceste politici au menținut în mod deliberat un nivel jos de salarizare în toate sectoarele economiei, încercând să facă din costul redus al forței de muncă principalul avantaj competitiv al României. Salariile de mizerie au impulsionat o migrație masivă a românilor în alte state, fenomen care, pe lângă dramele personale și problemele sociale provocate, are un efect negativ asupra dezvoltării. Se estimează că pe termen lung impactul migrației forței de muncă asupra României este de -8,5% din PIB.
Rețeta preferată de aproape toate guvernele României după 1989 și până în prezent, care au mizat pe costul mic al forței de muncă, este responsabilă pentru deficitul de forță de muncă de azi. Competitivitatea bazată pe salarii mici duce la subdezvoltare, la sărăcie, la crize sociale și la golirea țării de resursa cea mai valoroasă, adică forța de muncă. Nu ne putem bucura de integrarea în UE, având salarii mai mici decât în unele state asiatice și prețuri similare cu cele din UE. Subliniez că, în timp ce convergența prețurilor din România cu media UE era de 52% în 2015, conform Eurostat, convergența salariilor era de numai 20%.
Și reamintesc câteva lucruri factuale. 44% din contractele de muncă din România sunt pe salarii minime. Doar 12% din contracte...