Vă mulțumesc că m-ați invitat să mă adresez acestei întâlniri comune a Senatului și Camerei Deputaților, astăzi. Este o mare onoare pentru mine să fiu aici. Vorbesc pentru prima oară membrilor celor două Camere ale Parlamentului României. De când mi-am început mandatul ca președinte al Comisiei, am fost extrem de interesat în dezvoltarea schimburilor cu parlamentele naționale din Europa.
Înainte de a-mi prezenta mesajul azi, aș dori să prezint un cuvânt de solidaritate cu România, în special cu cei afectați de recentele inundații. Știu că deja au fost, din păcate, unele victime. Vreau să aduc un omagiu și să transmit condoleanțele mele familiilor și prietenilor celor afectați de inundații.
Este foarte important pentru mine să mă aflu aici cu dumneavoastră, la nouă luni după ce România, începându-și aventura europeană, a aderat la Uniunea Europeană.
Nu este niciun alt loc mai potrivit decât Parlamentul pentru a celebra această apartenență la familia europeană. În Uniunea Europeană nu este vorba doar despre discuții diplomatice sau proceduri birocratice, ci este vorba despre colaborarea dintre statele suverane care lucrează împreună într-un mod fără precedent.
Este un experiment care, în 50 de ani, și-a dovedit eficacitatea, sustenabilitatea și atractivitatea pentru națiunile europene care au aderat la Uniunea Europeană în căutarea libertății și a solidarității.
Vreau, pe scurt, să prezint ce mesaje vă aduc astăzi.
Mai întâi, aderarea României la Uniunea Europeană este o poveste de succes și pentru România, și pentru Uniune.
În al doilea rând, România, totuși, încă mai are nevoie să implementeze reforme cruciale pentru a putea beneficia din plin de toate schimbările care au loc în Uniune și în lumea întreagă.
În al treilea rând, parlamentele naționale, inclusiv, Parlamentul României, vor juca un rol tot mai important când este vorba de a modela viitorul Europei.
În al patrulea rând, alegerile parlamentare europene vor fi un prilej de a răspândi mesajul despre locul României în Europa.
Vă invit să privim împreună punctul unu despre care am vorbit.
Extinderea s-a dovedit a fi o sursă majoră de putere pentru Europa. Ea a consolidat importanța și dimensiunea integrării europene și a îmbunătățit atât țara dumneavoastră, cât și Uniunea Europeană însăși.
Sibiu, Capitală culturală europeană anul acesta, deja atrage mii de vizitatori din întreaga Europă. Acesta a fost primul oraș care a avut acest statut, beneficiind de acest lucru mii de turiști care au putut vizita acest oraș, inclusiv eu, azi, am fost acolo și m-am bucurat de priveliște.
Apoi, aderarea României a înfrumusețat peisajul european.
De asemenea, vreau să spun că sunt țări ortodoxe, cu locuitori ortodocși, care au îmbogățit dialogul ecumenic din Europa și mă bucur că a treia Adunare Ecumenică Europeană, la care am participat azi-dimineață, la Sibiu, împreună cu comisarul Orban, compatriotul dumneavoastră, și cu comisarul Figel, are loc în România.
Europa celor 27, azi, contează mult mai mult decât în trecut și vorbește cu autoritate deplină. Este extrem de important acest lucru, este foarte important să vorbești acum în numele unei Europe la scară continentală, cu aproape 500 de milioane de locuitori. Asta îmi aduce aminte de cuvintele „Horei Unirii”, scrise în 1856 de Vasile Alecsandri cu prilejul unificării celor două Principate Române, Moldova și Valahia, în 1859, și în toate ocaziile când România și-a mărit armonia: când ești singur nu ai putere, unde stau mulți împreună, puterea crește.
Cred, într-adevăr, că acesta este și cazul cu Uniunea Europeană. Unde sunt mulți, puterea crește. O Europă extinsă este o Europă mai puternică în lume. Această autoritate va fi consolidată și mai mult, în curând.
Prin Tratatul de Reformă s-a ajuns, în cadrul Consiliului din iunie, la consens și prin sprijinul Guvernului român, și ar fi de datoria mea să vă felicit pentru asta, ca un răspuns dat acelor sceptici care au spus că Europa celor 27 nu-și va găsi o direcție comună și o viziune comună niciodată. Dimpotrivă, a arătat că Europa este hotărâtă să-și creeze instrumente pentru a se ridica la înălțimea așteptărilor cetățenilor săi, fără a mai vorbi despre modelele teoretice abstracte și dorința de a moderniza Europa astfel încât să se ridice la înălțimea noilor provocări mondiale. Acest nou consens se traduce acum într-un limbaj juridic. Cred că Tratatul de Reformă se va bucura de un mare consens privind ceea ce Europa dorește să realizeze și, de aceea, avem încredere că se va putea ajunge, până în octombrie, la un tratat aprobat de toată lumea sub președinția portugheză, și sperăm că va fi ratificat acest tratat până la alegerile din iunie 2009.
Credem că cetățenii din Europa vor putea să recunoască acest tratat ca un pas înainte. El va aduce progrese reale în termenii democrației și ai responsabilității, ai coerenței externe și ai capacității crescute de a face față provocărilor crescânde ale unei lumi globalizate.
Cu tratatul aprobat, vom putea să ne concentrăm mai multă energie pentru a putea ajunge la rezultate concrete pentru cetățeni, întrucât aceasta, așa cum spun tot timpul, este, de fapt, prioritatea noastră adevărată: o Uniune mai puternică pentru beneficiul cetățenilor ei.
Pentru aceasta, avem nevoie de rezultate concrete.
De aceea trebuie să realizăm această reformă instituțională, pentru a ne putea concentra pe crearea unui mediu prosper și sigur pentru cetățeni, pregătind Europa
pentru a avea un rol conducător în abordarea problemelor privind schimbările climatice, în promovarea securității energetice, în răspândirea valorilor europene în toată lumea. Aderarea României este benefică pentru Europa în mai multe privințe.
De exemplu, extinderea dimensiunii orientale a Europei. Există un potențial imens pentru cooperare și dezvoltare în această zonă. România are de jucat un rol crucial în domeniul unor chestiuni precum energia, migrația și securitatea, care constituie provocări permanente pentru Europa noastră contemporană. La rândul său, Europa este gata să ajute România să se pregătească pentru a accede la spațiul Schengen și a contribui la securitatea și la prosperitatea noastră comună.
Dați-mi voie să vă reamintesc cu sinceritate că o altă provocare continuă cu care se confruntă Uniunea Europeană extinsă este nevoia de a avea o abordare coerentă și eficientă a integrării minorităților naționale, construită pe egalitate, nediscriminare și respect pentru drepturile fundamentale ale omului. Etniei rome, ca minoritatea etnică cea mai consistentă în Uniunea Europeană, merită să i se acorde o atenție specială.
Al doilea mesaj se referă la reformele care au loc în România.
România a făcut eforturi deosebite în ceea ce privește procesul de aderare. Procesul de integrare ocupă un drum lung. Este esențial, dar nu este finalul poveștii. Acum trebuie să ne concentrăm pe implementarea în ceea ce privește reforma justiției și lupta împotriva corupției și a crimei organizate. Angajarea este necesară pentru a dovedi cetățenilor europeni din statele membre că reperele stabilite vor fi satisfăcute și implementate. Puteți conta pe sprijinul permanent al Comisiei, precum și pe sprijinul din partea statelor membre. Aceasta este esența cooperării asupra modului în care Uniunea Europeană funcționează.
În ceea ce privește sfera economică, salut angajarea României în privința reformelor referitoare la Strategia de la Lisabona. Programul de reformă adoptat de Consiliul de Miniștri la sfârșitul lunii iulie este o strategie foarte bună, într-adevăr. Sunt convins că aceasta va fi implementată în mod corect și va fi o platformă pentru dezvoltarea economică și socială a României, și va juca un rol crucial în stabilirea priorităților pentru fondurile structurale.
Îmbunătățirea capacității reprezintă o zonă crucială în ceea ce privește măsurile care trebuie luate pentru potențialul imens pe care îl are România. În multe state membre, parlamentele naționale joacă un rol-cheie în monitorizarea progreselor în ceea ce privește programele internaționale de reformă și în răspândirea mesajului de reformă economică către cetățeni. Sunt convins că acesta este un domeniu pe care îl veți studia profund în lunile și anii care vor urma.
În cele din urmă, dați-mi voie să fiu mai direct.
Rolul parlamentelor naționale este esențial în ceea ce privește alegerile europarlamentare din țara dumneavoastră. Acestea vor atrage o atenție deosebită asupra dumneavoastră din partea Europei. Alegerile europarlamentare joacă un rol deosebit în ceea ce privește democrația în viitor. Parlamentele naționale trebuie să aibă o atenție deosebită privitor la acest lucru, pentru a deschide linii de comunicare mai bune. Vedem în parlamentele naționale elemente importante care să intre în dialog cu noi. Ca rezultat, anul trecut am stabilit un sistem prin care trimitem propunerile Comisiei direct către parlamentele naționale și ne angajăm să dăm un răspuns tuturor comentariilor.
Din octombrie 2006, Comisia Europeană a primit 180 de opinii din 23 de adunări naționale, pentru 59 de propuneri legislative. Parlamentul României, însă, nu a profitat de această oportunitate, dar sper că dialogul nostru se va construi în lunile și anii care vin. Aceasta reprezintă o oportunitate pentru un impact direct asupra dezbaterilor europene.
Mandatul pentru Conferința Interguvernamentală prevede o importantă întărire a rolului parlamentelor naționale. De exemplu, dacă opiniile referitoare la o propunere reprezintă cel puțin o treime sau un sfert, în cazul propunerilor pentru libertăți, securitate și justiție, acestea vor trebui să fie revizuite. Comisia va decide dacă să mențină, să retragă sau să revizuiască propunerea sa. Acest mecanism este numit de mulți un „cartonaș galben”.
Există și un al doilea mecanism complementar, care este limitat la propuneri referitoare la procedurile legislative, codecizii care sunt numite „cartonaș portocaliu”.
Îmi pare rău că trec prin toate aceste elemente tehnice, dar acestea sunt foarte importante când vorbim despre angajarea parlamentelor naționale în procesul de luare a deciziei.
Acest mecanism se referă la principiul de subsidiaritate al majorității. Comisia Europeană va trebui să reexamineze propunerea. Dacă ea consideră că trebuie să-și mențină proiectul, va trebui să aibă o opinie rezonabilă, care va fi transmisă tuturor, pentru a lua în considerare toate aceste elemente. Dacă majoritatea este de 54, asta presupune că Legislativul nu este compatibil cu opinia legislativă, care nu este calificată.
Asta înseamnă că există o posibilitate de intervenție directă a parlamentelor naționale, împreună cu Parlamentul European, în ceea ce privește luarea deciziilor la nivel european. Mai mult decât atât, ar trebui să subliniez faptul că parlamentele naționale vor lua parte la revizuirea tratatelor, vor lua parte la mecanismele de evaluare a implementării politicilor europene, vor lua parte la monitorizarea politică a Europolului și a activității eurojustiției, vor fi notificate în legătură cu aplicațiile de aderare la Uniunea Europeană. Și toate acestea dincolo de toate puterile care sunt date parlamentelor naționale în ceea ce privește controlul respectivelor domenii.
La prima evaluare a mecanismelor noastre în ceea ce privește stabilirea unor conferințe interguvernamentale, Comisia își adaptează procedurile pentru a face ca acestea să intre în vigoare.
Revenind la primele alegeri europarlamentare din țara dumneavoastră, dați-mi voie să vă spun că acestea vor fi doar un alt moment solemn care ne va aduce aminte de imaginile pe care le-am văzut de Anul Nou 2006, când milioane de oameni din țara dumneavoastră au sărbătorit îndeplinirea ambițiilor lor, devenirea României membră a Uniunii Europene cu statut deplin. Acestea vor oferi oportunități în plus cetățenilor europeni în ceea ce privește dezbaterile europene. Alegerile vor da cetățenilor posibilitatea de a-și alege viitorii reprezentanți în Parlamentul European, reprezentând, în același timp, o nouă oportunitate pentru a dovedi modul în care Europa influențează viața românilor care trăiesc și muncesc în alte state membre ale Uniunii Europene.
O dezbatere vie reprezintă modul cel mai bun de a dezvolta imaginația cetățenilor și de a le promova înțelegerea în ceea ce privește Europa.
La 1 ianuarie 2007 am primit România la Strasbourg și Bruxelles, aducând în felul acesta o contribuție deosebită activităților și diversității culturale, favorizând discuții și reflecții în cadrul grupurilor politice și în discuțiile plenare.
Politicienii europeni și, mai ales, parlamentarii români, noi, toți, avem o responsabilitate enormă față de oamenii din România care au crezut în aderarea țării dumneavoastră la Uniunea Europeană.
Trebuie să facem totul pentru a satisface așteptările oamenilor și să le dovedim că încrederea în integrarea europeană le va aduce un viitor mai bun și vor face Europa mai puternică în totalitate.
Știu că entuziasmul pentru Europa, pe care l-am văzut în ultima perioadă în țara dumneavoastră, este esențial. Dumneavoastră și colegii dumneavoastră din Parlamentul European, uneori, aveți dificultăți să explicați oamenilor de ce se întâmplă așa, de ce integrarea europeană înseamnă că numai împreună putem satisface, putem face față tuturor provocărilor de genul globalizării, terorismului internațional, schimbării climatice. Împreună este, de fapt, mottoul Uniunii Europene la cea de-a 50-a sa aniversare.
Rolul parlamentarilor este de a face din țările noastre un succes, și cheia este comunicarea. Sunt convins că veți avea timp să le explicați cetățenilor dumneavoastră cum acest lucru le afectează viața zilnică.
Vă rog, nu le faceți promisiuni pe care Europa nu și le poate ține și încercați să scăpați de stereotipurile care circulă! Dați-le oamenilor o imagine realistă despre ceea ce înseamnă Europa și ce înseamnă să ai probleme europene!
Aceste prime alegeri europene sunt o șansă fantastică pentru a aduce cetățenii României mai aproape de Europa, să-i facem să se simtă europeni, cum de altfel sunt singur că românii se simt.
Acest lucru va fi și mai puternic când vor vota și în 2009, alături de toate celelalte state membre.
Vă solicit să încurajați oamenii să voteze pe data de 25 noiembrie. În felul acesta, le puneți în practică acest drept unic.
Sunt sigur că aceasta va fi o ocazie de a arăta că România are nevoie de o Europă puternică, o Uniune Europeană mai puternică și, în același timp, mai aproape de cetățenii săi. O astfel de Europă are nevoie de o Românie activă și modernă.
Domnule președinte, Onorați membri,
Vă mulțumesc pentru atenție.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.
Nicolae Văcăroiu · 6 septembrie 2007 · monitorul.ai