Ioan Cristian Chirteș

Vă mulțumesc.

Declarația politică se numește „Eliminarea discriminărilor în atragerea fondurilor europene – o necesitate stringentă a României”.

Stimați colegi,

Voi aborda azi o serie de probleme cu care se confruntă administrațiile publice locale, în special cele din urbanul mic și mijlociu, atunci când încearcă să aplice proiecte finanțate din fonduri europene.

Aceste probleme mi-au fost semnalate de foarte mulți primari și aleși locali, atât din județul sau colegiul pe care îl reprezint, cât și din alte părți ale țării.

Lucrurile de care vă voi vorbi afectează în egală măsură toate structurile administrației locale care nu îndeplinesc criteriile de accesare a fondurilor europene, criterii care, așa cum arată ele în prezent, nici nu vor permite pe viitor accesările acestor surse financiare, de multe ori vitale pentru comunitățile în cauză.

Există, în România de azi, un anumit gen de localități care sunt efectiv excluse de la finanțările europene, pe anumite direcții. Pe de o parte, avem Programul Operațional Regional, care se adresează cu precădere mediului urban pe cele 6 axe prioritare, iar pe de altă parte avem PNDR-ul, destinat cu precădere mediului rural. Între aceste două mari probleme există un hiatus care exclude, într-un mod cât se poate de vizibil, anumite categorii de localități despre care nu putem spune că sunt nici urbane, cel puțin nu în sensul modern al cuvântului, dar nici rurale, așa cum este înțeles acum conceptul de localitate rurală.

Insist, aceste localități pur și simplu nu pot accesa fonduri europene deoarece nu îndeplinesc nici criteriile prevăzute de POR și nici pe cele impuse de PNDR. Cred că un singur exemplu este suficient. Județul Mureș are 102 unități administrativ-teritoriale, din care 4 municipii, 7 orașe și 91 de comune. Din cele 7 orașe, cel puțin 5 nu pot îndeplini criteriile eligibile impuse pentru atragerea fondurilor POR, dar nici criteriile pentru intrarea pe programul PNDR. Din cele 4 municipii, doar Târgu Mureș îndeplinește criteriile pentru POR. Municipii precum Târnăveni – l-am citat la întâmplare – sunt efectiv excluse de la finanțările de acest tip. Or, asta este o situație cât se poate de nedreaptă și cât se poate de complicată, pe care noi trebuie să o rezolvăm aici, în Parlamentul României.

## Doamnelor și domnilor,

Toată problema asta s-a născut încă din momentul în care România a negociat cu partenerii europeni Tratatul de preaderare și ulterior aderarea la structurile europene. Spun asta, deoarece atunci spațiul rural a fost definit cât se poate de aproximativ și neadecvat, iar aici vă dau un singur exemplu: la 1 iulie 2007, oficial, în mediul urban trăia 55,2% din populația României, în timp ce în mediul rural trăia 44,80%. La ora actuală, când discutăm despre accelerarea

procesului de atragere a fondurilor europene ca alternativă de finanțare în condițiile unei crize economice evidente, tot așa stau lucrurile: peste jumătate din populație, zice-se, trăiește în mediul urban.