Gabriel Tănăsescu

Vă mulțumesc, doamnă președintă. Doamnelor și domnilor deputați,

Ordonanța Guvernului nr. 92/2000 stabilește în sarcina serviciilor de probațiune supravegherea executării obligațiilor impuse minorului de către instanță, aici fiind inclusă și obligația prestării unei activități neremunerate într-o instituție de interes public.

În anul 2002 a intrat în vigoare Ordonanța Guvernului nr. 55/2002 privind regimul juridic al sancțiunii prestării unei activități în folosul comunității.

Art. 19 din acest act normativ stabilește competența în ceea ce privește supravegherea modului în care s-a executat această sancțiune în sarcina primarului localității, cu sprijinul unității de poliție.

Având în vedere însă că instituția probațiunii a învestit resurse umane și materiale, că instanțele de judecată continuă să pronunțe sancțiuni în baza art. 103 din Codul penal, stabilind supravegherea executării sancțiunii în sarcina serviciilor de probațiune și că, potrivit actualei reglementări, supravegherea executării – art. 103 din Codul penal – se realizează de primarul localității, s-a creat astfel o stare de confuzie la nivel instituțional și este necesară stabilirea unui cadru legislativ uniform în această materie.

Astfel, pentru uniformizarea dispozițiilor privind competența supravegherii îndeplinirii obligațiilor impuse minorului și pentru evitarea stării de confuzie în executarea hotărârilor judecătorești, se stabilește în sarcina serviciilor de supraveghere executarea obligației minorului.

Vă mulțumesc.