Ion Eparu

Vă mulțumesc, doamnă președinte de ședință. Declarația mea politică de astăzi este urmarea firească, aș spune eu, a simulărilor care s-au făcut la examenele de evaluare națională și bacalaureat și am intitulat-o ca atare: „Simulări 2015. Nu știu alții ce cred, dar calculele mele sunt optimiste”.

De la dezamăgire la dezastru – între aceste două repere au oscilat opiniile exprimate public în ultimele zile de cei care au comentat rezultatele elevilor care au susținut recent simularea probelor din cadrul evaluării naționale, respectiv a bacalaureatului. De obicei argumentate cu cifre și procente, părerile au omis câteva elemente esențiale, având drept fundament, din punctul meu de vedere, aspecte scoase din context.

Aș începe prin a mă referi la elevii din clasele a VIII-a: aproape toți, adică peste 96%, s-au prezentat la ambele probe ale simulării. Cred că într-o zi obișnuită de școală, poate doar cu prilejul tezelor sau poate la clasele primare se mai înregistrează asemenea procent de prezență.

Vreau să punctez, așadar, că a fost de remarcat interesul acestor tineri să vadă pur și simplu ce implică o asemenea evaluare, asta cu atât mai mult cu cât cei mai mulți dintre ei s-au aflat pentru prima dată în fața unei coli de examen. Este drept că doar 50% din ei au luat medii peste 5, dar este la fel de corect că majoritatea se află abia la jumătatea perioadei de pregătire intensivă pentru examen. Este drept, de asemenea, că la matematică rezultatele au fost foarte slabe.

În Prahova, județ din care vin eu, mai puțin de jumătate ar fi luat notă de promovare, dacă acesta ar fi fost examenul propriu-zis. La fel de alarmată a fost însă opinia publică și acum un an, în urma simulării, pentru ca, în vară, aproximativ 80% din candidați să ia medii cuprinse între 5 și 10.

Practic, rata de promovabilitate s-a dublat atunci și, de fapt, suferă salturi în fiecare an, ceea ce mă face să cred că viitorii liceeni au înțeles deja ce este pus în joc la acest examen și cât de important este să-l abordeze cu seriozitate.

Raționamentul este valabil și în cazul simulării bacalaureatului. Nu cred că rezultatele acestor testări sunt edificatoare sau pot servi pentru fundamentarea unei estimări a ceea ce se va întâmpla peste câteva luni. Evaluarea de săptămânile trecute a pus în evidență cu prioritate nu slaba pregătire a elevilor, cum au încercat mulți să sublinieze, ci mai degrabă progresul înregistrat de aceștia în ultimul an.

Datele statistice publicate de Ministerul Educației și Cercetării Științifice arată că 61,36% din candidați au obținut note peste 5 la limba română, față de 52,8% în 2014. 52,49% au luat peste 5 la proba obligatorie a profilului matematică sau istorie, față de 42,51% în 2014, iar 60,3% ar fi promovat proba la alegerea profilului, față de doar 53,92% anul trecut.

Și să nu uităm că aceia care au participat acum la simulare sunt aceiași care erau evaluați și anul trecut, pe când nu erau decât în clasa a XI-a. Experiența testării anterioare ca prim contact cu rigorile unui asemenea examen, dar și rezultatele obținute atunci au motivat, dată fiind mobilizarea de care au dat dovadă.