Florica Cherecheș

Vă mulțumesc, doamnă președinte de ședință. Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Meserii pentru tineri, viitor pentru țară”.

În această săptămână, Ministerul Educației Naționale desfășoară în câteva localități din țară acțiuni de promovare a învățământului profesional dual, dar nu înțelege că schimbarea mentalității și a percepției publicului nu se face doar în câteva zile pe an, ci tot timpul anului.

Ne-am obișnuit, în ultimii ani, ca țara noastră să fie codașă la diverse capitole ce țin de educație: cei mai puțini absolvenți de liceu din Uniunea Europeană, cei mai puțini absolvenți de facultate din Uniunea Europeană. Suntem și primii însă la capitole ce nu ne aduc deloc mândrie: abandon școlar și analfabetism funcțional.

Observăm, de asemenea, un decalaj consistent, când comparăm rezultatele ciclurilor gimnaziale din mediul urban și cel rural. Rata abandonului școlar, conform raportului „Bunăstarea copilului din mediul rural”, al World Vision România, ajunge la apogeu după finalizarea ciclului gimnazial – aproximativ 40%. Această cifră se datorează multor factori: distanța liceelor față de multe comune, promovarea insuficientă a învățământului profesional, lipsa internatelor școlare cu costurile acoperite de stat, decontarea parțială a transportului, pregătirea precară a unor profesori din mediul rural, lipsurile materiale ale părinților. Mulți dintre acești tineri aleg, apoi, să plece spre orașe, căutând oportunități, fără a avea însă niciun fel de pregătire. Există însă alternative viabile și realizabile pentru ca acești copii să-și poată continua educația care să le asigure un viitor stabil. Învățământul profesional dual reprezintă o soluție pe care Ministerul Educației Naționale nu o promovează aproape deloc, ignorând astfel cererea pieței muncii. Angajatorii din România nu se plâng de lipsa economiștilor, a inginerilor sau, în general, a absolvenților de studii superioare. Marea criză cu care se confruntă piața muncii din România este aceea a muncitorilor calificați, a tehnicienilor. E nevoie de sudori, instalatori, operatori mașini industriale, electricieni, constructori și mulți alți meseriași, investitorii fiind nevoiți să se orienteze spre alte țări unde pot găsi forță de muncă calificată.

Învățământul profesional dual presupune un parteneriat între școlile profesionale și companiile private, care oferă atât burse, cât și efectuarea practicii la viitorul loc de muncă pentru toți elevii înscriși în acest sistem. E important ca și autoritățile locale să se implice în acest proiect, așa cum face Primăria Oradea, care a avut în urmă cu câțiva ani inițiativa înființării claselor de învățământ profesional în sistem dual, iar din toamnă va achita cazarea în internat și masa pentru elevii înscriși în acest tip de învățământ proveniți din mediul rural. După trei ani de zile de cursuri și practică, acești absolvenți sunt pregătiți să intre direct în câmpul muncii.