Vasile Gudu

Vă mulțumesc, doamnă președinte de ședință. Declarația politică de astăzi este legată de slaba absorbție a fondurilor europene din cadrul Uniunii Europene.

România se situează printre ultimele țări din Uniunea Europeană în privința atragerii fondurilor comunitare conform Comisiei Europene, care critică sistemul deficitar de achiziții publice, corupția din acest sistem, precum și mecanismele de control și management din absorbția banilor europeni, critici care apar în documentul intitulat „Recomandările specifice de țară”, emise de Comisia Europeană pentru România. În acest sens, Comisia Europeană recomandă României, citez: „Rata de absorbție a fondurilor UE rămâne una dintre cele mai scăzute din UE”, avertizează Comisia Europeană, în preambulul recomandărilor. „România trebuie să accelereze absorbția fondurilor UE, să consolideze sistemele de gestiune și de control, să aducă îmbunătățiri asupra capacității de planificare strategică, inclusiv elementului bugetar multianual.”

De asemenea, „România ar trebui să îmbunătățească în continuare calitatea și eficiența sistemului judiciar, să combată corupția la toate nivelurile și să asigure executarea efectivă a hotărârilor instanțelor.”

Legislația în domeniul achizițiilor publice este instabilă și lipsită de coerență. Cadrul instituțional creat de guvernările Ponta 1, 2 și 3 nu dispune de instrumentele necesare pentru a remedia deficiențele și a furniza orientări corespunzătoare autorităților contractante. Se impune cu necesitate ca România să-și intensifice eforturile pentru a consolida capacitatea administrației publice, în special prin îmbunătățirea eficienței, a gestionării resurselor umane, a instrumentelor decizionale și a coordonării în cadrul și între diferitele niveluri administrative.

Agenția de evaluare financiară Standard&Poor’s a anticipat o creștere economică a României în medie de 3%

între 2015 și 2018, dar care ar putea fi limitată de menținerea la un nivel scăzut a ratei de absorbție a fondurilor Uniunii Europene și de un nivel sub așteptări al investițiilor străine directe în România.

Cu nouă luni înainte de încheierea exercițiului financiar multianual 2007–2013, absorbția fondurilor Uniunii Europene în primul trimestru din 2015 conturează deja un eșec de proporții al Guvernului condus de premierul Victor Ponta. Astfel, o rată de absorbție a fondurilor UE de doar 60% înseamnă o pierdere netă pentru România de cel puțin 7,5 miliarde de euro.

În primele trei luni din 2015, România a primit rambursări în contul cheltuielilor efectuate în programele finanțate de UE de 696 de milioane de euro, adică doar 4% din totalul fondurilor alocate între 2007 și 2013 (19 miliarde de euro). România poate încheia exercițiul financiar cu o rată de absorbție de sub 60%, ceea ce ar pune în pericol creșterea economică, având în vedere că o bună parte a investițiilor bugetate de Ministerul Finanțelor Publice pe 2015 se baza chiar pe fondurile Uniunii Europene. Ministerul Finanțelor Publice a anunțat că în anul 2015 nivelul acestor investiții va fi de 44,7 miliarde de lei, mai mari cu aproape 24% față de sumele programate în 2014.