Angel Tîlvăr

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Declarația mea politică are ca obiect absenteismul școlar.

Transformările suferite de societate și complexitatea familiei contemporane (problemele economice, problemele de relaționare între părinți și copii, timp redus petrecut cu familia, redistribuirea rolurilor, suportul social și emoțional redus, supraîncărcarea profesională a părinților sau munca în străinătate etc.) determină mai multe probleme emoționale la copii decât în trecut. La acestea se adaugă presiunea grupului, riscul consumului de droguri și al altor forme de dependență, metodele educative slabe, inconstante, supraîncărcarea școlară, disfuncțiile în evaluare și notare, frica de examene etc., constituindu-se în adevărați factori stresanți pentru elevi care, din păcate, uneori evită confruntarea cu „problema” prin fuga de la ore.

Văzut din această perspectivă, absenteismul reflectă atitudinea structurată a lipsei de interes, motivație, încredere în educația școlară. Din păcate, absenteismul este în creștere, mai ales la nivel liceal, iar ignorarea sau pedepsirea lor excesivă pot doar contribui la cronicizarea fenomenului.

Absenteismul este principalul factor asociat cu abandonul școlar, având o înaltă valoare predictivă în raport cu acesta. Între cauzele principale ale abandonului școlar regăsim cauze economice, socioculturale sau religioase, psihologice și pedagogice. Efectele abandonului școlar demonstrează de ce acest tip de conduită este considerat deosebit de grav.

Mai întâi, cei care abandonează școala nu au nici calificarea profesională, indispensabilă integrării socioeconomice, nici formația morală și civică necesară exercitării rolului de părinte și celui de cetățean al unei comunități.

În al doilea rând, neavând o calificare, cei care abandonează școala sunt viitorii șomeri și ei reprezintă, pe termen mediu și lung, o sursă de dificultăți sociale și de pierderi care depășesc investiția cerută de formarea inițială. Din punct de vedere al costurilor economice, scumpă nu este persoana bine educată, ci cea insuficient educată, care părăsește școala cu o formație șubredă, sub aspect moral, intelectual sau estetic.

Absenteismul și abandonul școlar creează situații alarmante: mii de elevi din Vrancea, județul pe care îl

reprezint în Parlament, nu au reușit să finalizeze cursurile anului școlar 2007–2008. Inspectoratul Școlar Județean Vrancea a anunțat că peste 3.000 de elevi nu au promovat anul școlar 2007–2008.

Potrivit statisticilor, în învățământul gimnazial au fost 1.699 de elevi care nu au promovat cursurile. Acest lucru s-a datorat abandonării școlii sau numărului foarte mare de corigențe, ceea ce a dus la repetenție. La învățământul liceal de zi nu au promovat 104, la seral, alți 196, în timp ce în învățământul profesional aproximativ 400 de elevi nu au terminat anul școlar.

Reprezentanții Inspectoratului Județean Vrancea susțin că 2.136 de elevi vrânceni au trebuit să-și susțină corigențele în această vară. 1.260 de elevi au avut corigențe la un singur obiect, în timp ce peste 100 de elevi sunt corigenți la mai multe obiecte.