Sanda Maria Ardeleanu

Vă mulțumesc, doamnă președinte. Stimați colegi deputați,

Mi-am intitulat declarația politică de astăzi: „Să pariem pe turismul balnear!” Turismul balnear românesc este poate cea mai promițătoare componentă a turismului autohton, și facem această afirmație nu numai din punct de vedere economic, dar și luând în calcul dimensiunile socială, culturală sau de imagine.

Turismul balnear are numeroase valențe medicale, profilactice, de recuperare, dar și un potențial economic major. Este un gen de turism care nu are sezon, fiind deschis 12 luni pe an, motiv pentru care este o sursă permanentă generatoare de venituri, de locuri de muncă, dar este și o componentă deosebită a vieții sociale: contribuie la menținerea stării de sănătate a populației, prin vacanțele de sănătate și odihnă.

Avem cele mai mari resurse balneare din Europa, în România fiind localizate, conform statisticilor, peste 8.500 de izvoare minerale și termale. Din păcate, doar 10–15% dintre acestea sunt exploatate.

Acest enorm potențial a fost total desconsiderat de autorități în anii postrevoluționari, investițiile au fost de mică amploare sau au lipsit cu desăvârșire, privatizările au fost, de cele mai multe ori, îndoielnice și, pe alocuri, înfăptuite „cu dedicație”.

Avem unele dintre cele mai celebre și mai vechi stațiuni balneare din Europa, dar din păcate doar două – Băile Felix și Eforie – au fost modernizate și aduse la standarde cu adevărat internaționale. Altele, cu nume sonore și cu tradiții istorice și culturale îndelungate, precum Băile Herculane, Sovata, Govora, Vatra Dornei, Slănic Moldova, se degradează sistematic dintr-o sumedenie de motive: lipsa investițiilor, dezinteres sau, uneori, rea-voință.

Toate acestea se întâmplă într-un sector care, în mod normal, ar fi trebuit să fie motorul turismului românesc, un turism de nișă care are capacitatea de a aduce enorme beneficii economice și de imagine României.

Din fericire, Ministerul Turismului a intuit enormul potențial al acestui sector și s-a decis să atragă investiții în stațiunile balneare din România. În acest sens, am aflat cu satisfacție că în cadrul ministerului s-a inițiat un grup de lucru care urmărește să lucreze în direcția îmbunătățirii situației și legislației din domeniu. Totodată, țin să menționez ca la Suceava, județul pe care-l reprezint, avem deja constituit un grup legislativ pe probleme de turism, iar rezultatele nu au întârziat să apară: am depus un proiect de lege vizând completarea Legii nr. 755/2001 și avem în dezbatere un alt proiect vizând măsuri menite să sprijine reabilitarea stațiunilor balneare din România.

Probabil că e timpul – așa cum afirma un cotidian central – ca „turismul balnear românesc să se trateze cu banii statului”. Probabil că e timpul, date fiind investițiile absolut sporadice din domeniu, să încurajăm autoritățile locale în a se implica în generarea de proiecte viabile pentru redresarea acestor bijuterii ale patrimoniului turistic și cultural românesc, să încurajăm parteneriatele public-private și, poate, în măsura posibilului, să regândim și să reanalizăm modul în care multe dintre aceste locații au fost năpăstuite în timp de stăpâni