Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·10 martie 2009
Informare · informare
Ioan Stan
Discurs
Vă mulțumesc.
Doamnelor și domnilor,
Suntem în plin scandal, început mediatic și continuat la nivel diplomatic, în mod bilateral.
Aflăm, ca printre rândurile unui adevărat roman polițist, că de ceva vreme un militar român, în bună și fructuoasă înțelegere cu un cetățean bulgar, valorificau informații clasificate, suficient de valoroase pentru a fi cedate pe bani frumoși celor interesați.
Cine sunt aceștia?
Mai întâi, puțină istorie.
Românul, îi spun așa, cu toate că cetățenia nu i-a ridicat probleme în a-și vinde marfa, școlit cum se cuvine pe banii contribuabililor ce suntem, subofițer IT&C la Divizia I Infanterie Dacica, unitate de elită a Forțelor Terestre, adună informații și documente de valoare. Ce face cu ele?
Încă un pic de istorie.
În perioada 1998–2000, a activat în România, ca atașat militar, un absolvent al Academiei Militare din Sofia, la specialitatea parașutism.
La prima vedere, între un infanterist și un parașutist n-ar fi altă legătură decât că pe pământ cad parașutele. În cazul nostru, legătura are conotații speciale.
Fostul atașat militar, pe numele său Petar Marinov Zicolov, s-a simțit atât de bine în România, încât și-a pregătit din timp revenirea pe plaiurile mioritice, îndeplinindu-și cu brio misiunea pentru care fusese trimis aici.
Și-a croit dumnealui imaginea de om de afaceri și, sub această acoperire, a revenit în România să valorifice rețeaua de spionaj militar construită în anii diplomației. Mai precis, să cumpere informații de la domnul Floricel, specialistul IT&C, de care vă vorbeam, pe care să le vândă atașatului militar al Ucrainei la București.
Ba, dacă ar fi să ascultăm adevărații meseriași în domeniu, și altor agenți.
Prima mișcare, după dezvăluirea în presă a celor de mai sus și după reținerea făptuitorilor, a fost trimiterea acasă, era să zic la mama lor, a atașatului militar al Ucrainei la București și a consilierului său.
Cel puțin așa ni s-a spus nouă și ni s-a părut chiar normal să fie așa.
Reacția ucraineană nu a întârziat să apară. Numai că, în spiritul agresiv arhicunoscut, atașatul militar al României la Kiev și secretarul II al Consulatului României la Cernăuți vor fi expulzați, pe motiv că ar fi întreprins acțiuni vizând aducerea de prejudicii securității Ucrainei.
Așa că, la această oră, de unde eram parte vătămată, ca să mă exprim așa, cu toate dovezile noastre și recunoașterile vinovaților, vecinii noștri n-au nicio rezervă în a ne acuza diplomații și implicit țara de amestec în treburile interne ale Ucrainei.
Și, în loc să vorbim noi despre Rostok și Bîstroe, despre verdictul Curții Internaționale de Justiție de la Haga în disputa referitoare la platoul continental și, Doamne, iartă-mă, despre suspecta moarte petrecută pe teritoriul ucrainean a secretarului de stat Adrian Dohotaru, vorbesc ei despre jocul dublu al României, pe de o parte, în sprijinul integrării Ucrainei în NATO, iar, pe de altă parte, în crearea falsei impresii de nerespectare a drepturilor minorității române pe teritoriul ucrainean.