Costică Canacheu

## **Domnul Costică Canacheu:**

E firesc să fie așa, să vorbiți ultimii. Aveți astăzi cea mai mare responsabilitate vizavi de statul român și de cetățenii lui și din perspectivă istorică.

Nu cred că o să am vreodată o emoție mai mare în spațiul public decât aceea legată de evenimentele din 1989. Și acum îmi tremură sufletul și mi-e frică. Am văzut moartea și gloanțele, atunci și numai atunci.

Să dea Dumnezeu ca cei care au pierit să fie de-a dreapta lui, printre cei drepți și să ne dea nouă înțelepciune ca pe cei care au rămas după cei care au pierit să-i cinstim așa cum se cuvine și pe cei care au rămas cu sechele după evenimentele de atunci să-i cinstim și să-i ajutăm așa cum se cuvine.

În rest, Revoluția nu are revoluționari. Are cetățeni ai fostei Republici Socialiste România care, așa cum toate popoarele europene din lagărul socialist s-au ridicat, s-au ridicat și ei și au devenit cetățeni ai României libere. România liberă nu le datorează nimic, pentru că o țară – nu? – doar așteaptă de la fiii ei, nu întoarce fiilor ei decât ceea ce fiii ei îi dau. Acei cetățeni români ai Republicii Socialiste România erau, unii dintre ei, chiar aceia care, la 6 martie 1945, începuseră procesul de întunecare a României, erau chiar aceia care, la 30 decembrie 1947, îl forțau pe rege să abdice, care în 1948 adunau bunurile cetățenilor în proprietatea tuturor, care în 1950 luau casele proprietarilor români și le ascundeau, fie pentru comisarii ruși, fie pentru noii potentați ai regimului și toate celelalte pe care le știți, mai ales închisorile. Erau acei oameni prezenți fizic, ei sau urmașii lor, și, iată, și ei intrau în România liberă. Unii, foarte puțini, s-au căit. Cei mai mulți dintre ei au pus la cale ce a urmat după 1990.

Ce a urmat după 1990? Preluarea puterii de către același sistem de stat, securisto-administrativo-economic și, până în 1996, secătuirea României de ultimele ei resurse. Asta s-a întâmplat după evenimentele din 1990. De-abia în 2005 s-au putut lua dosarele de la Securitate, de-abia în 2005 s-au putut lua dosarele de la Securitate și nici acum, și nici acum Arhiva SIPA nu este cercetată de cei care au învins la Revoluția din 1989.

Iată de ce, iată de ce suntem încă datori față de obiectivele pe care Revoluția de la 1989 le-a propus societății noastre, românilor și României. Suntem încă datori.

După toate cele ce le-am spus, spun că sunt optimist și că România și cetățenii ei vor reuși să se înscrie într-un parcurs al adevăratei democrații, al libertății și al prosperității.

De aceea spun: Trăiască România, trăiască cetățenii ei în libertate, demnitate și, sper, în viitoare prosperitate!