Cătălin Croitoru

Domnule președinte, Doamnă ministru, Dragi colegi,

Vă spun sincer că în momentul în care cu ceva timp în urmă am aflat, pe surse, să zicem, că Partidul Democrat Liberal depune o moțiune pe educație, am crezut că e vorba

de o glumă. Până la urmă este o glumă, dar este proastă. Și o să mă explic de ce. Pentru că această moțiune, din punctul meu de vedere, și poate sunt cel mai în cunoștință de cauză să vorbesc despre aceasta, nu ar fi trebuit să poarte alt titlu decât cum să-și manifeste unii mai puternic tupeul și ipocrizia. Pentru că stau să-mi aduc aminte: ce promiteam, Partidul Democrat Liberal, în 2008 în campanie? Creșterea salariilor în învățământ cu 50%, un buget alocat educației de minim 6% din produsul intern brut, condiții egale de acces la învățământ pentru toți copiii acestei țări, o calitate ridicată a actului educațional etc., etc. Și ce s-a întâmplat, de fapt, prin nemaipomenitul program de guvernare al multiplelor guverne multiplay, multirol sau nu știu cum să le mai spun Boc?

S-a întâmplat că, de fapt, salariile n-au crescut cu 50%, ci au scăzut veniturile în învățământ cu 50%.

S-a întâmplat că bugetul educației nu numai că n-a avut vreo secundă 6% din produsul intern brut, ci a fost ciuntit și a scăzut progresiv până la marea performanță de a avea cel mai mic buget alocat vreodată educației, din 1990 până astăzi.

Rezultatele, pe măsură. Mulți dintre cei mai buni profesori au părăsit educația, mulțumind din inimă partidului care le-a promis totul și le-a luat totul – de fapt, nu le-a dat nimic –, iar ceea ce a pus capac peste toate acestea a fost impunerea unei Legi a educației prin asumarea răspunderii Guvernului, sfidând dezbaterea parlamentară, sfidând amendamentele pertinente, care ar fi putut face din Legea educației o lege bună. Nu s-a dorit aceasta! S-a dorit o lege care face acum dovada, în fiecare zi, că are o grămadă de disfuncționalități, că are articole care se bat cap în cap, că nu este bună deloc și că trebuie neapărat revizuită. Și fac apel încă o dată, doamnă ministru, să aveți grijă ca împreună cu Parlamentul României să corectăm toate inepțiile din această lege, pentru că legea trebuie să fie pentru copiii acestei țări, pentru studenți, pentru părinții lor, și nu pentru niște politicieni care au făcut dovada că nu le-a păsat și ne le pasă de sistemul educațional al României și care n-au înțeles vreodată că așa cum arată școala românească de azi, așa va arăta România de mâine.

Ce a lăsat Guvernul PDL în urmă la cheie? Păi cred că a lăsat la cheie cavoul în care a înmormântat învățământul românesc. Iar acum, dacă noi ne chinuim să repunem învățământul în poziția pe care o merită și să redevină ceea ce poate n-a fost niciodată în ultimii 20 de ani, o prioritate națională, ne trezim cu o nemaipomenită moțiune simplă pe educație.

Iată deci că această moțiune, care nu este decât rezultatul unei politici bazate dintotdeauna pe tupeu și pe ipocrizie, nu poate să aibă niciun fel de efect, decât că a provocat o binemeritată dezbatere pe care societatea românească trebuie să o facă și prin care cei care au batjocorit învățământul să aibă siguranța că pe 9 decembrie vor plăti. Nu o să puteți minți la infinit un popor, niște copii, niște părinți care au așteptat și așteaptă altceva de la politicile guvernamentale!