Andrei Daniel Gheorghe

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Astăzi vorbesc despre ce înseamnă un adevărat caz de trădare națională. Și nu este ceea ce vă așteptați.

De mult timp, pe ordinea de zi a Camerei Deputaților stă acel Proiect de lege nr. 33/2018 privind exploatarea resurselor de gaz și de hidrocarburi existente în largul Mării Negre.

Dacă stăm și ne uităm în acest proiect enunțat de Guvernul României, vedem acolo niște concesii nemaiîntâlnite nici măcar în Africa în ceea ce înseamnă exploatările de acest tip.

Întotdeauna când ne gândim la resursele naturale trebuie să avem în vedere perspectiva valorificării acestora nu doar pentru generația prezentă, ci și pentru generația viitoare și generațiile care vin. Și, evident, trebuie să avem în vedere și un câștig al statului român.

Despre clauzele prezente în acest act normativ s-a mai făcut vorbire. Este vorba despre păstrarea redevențelor la un preț redus, un preț dependent de nivelul de referință al gazului de acum 10 ani, de neimpozitarea asupra profiturilor rezultate din deliberalizarea pieței gazului, care ar avea incidență și asupra cauzei de acolo, despre un credit fiscal, despre o serie de probleme care țin de dreptul la proprietate al cetățenilor care au terenuri în zona respectivă și mediu. Sunt multe prevederi care pot fi luate în discuție.

Dar cel mai interesant, cel mai important lucru este ca noi, românii, să avem în vedere ca aceste resurse să fie tratate rațional. Nu suntem o țară din lumea a patra sau a cincea – Doamne iartă-mă –, unde să ne vindem pe nimic propriile resurse și să ne transformăm pur și simplu într-un spațiu unde oricine vine, preia orice dorește de aici.

Cred că ar trebui să avem în vedere pentru această chestiune, a exploatării resurselor de gaze din Marea Neagră, și ceea ce înseamnă reindustrializarea României. Noi nu suntem furnizori de securitate energetică gratis pentru anumiți prieteni ai Rusiei. Acest lucru ar trebui să fie înțeles foarte clar de toată lumea. Noi suntem o țară care are dreptul legitim ca acest gaz să meargă în ceea ce înseamnă sectorul strategic românesc și ceea ce înseamnă un proiect național de reindustrializare pe termen mediu și lung.

În acest moment, România nu are infrastructura necesară să absoarbă gazul din Marea Neagră în industrie. Și nici măcar nu are capacitatea de a păstra acest gaz în ceea ce înseamnă exploatarea sa în interesul cetățeanului român.

Ca urmare, cred că acest proiect de lege este unul foarte periculos. Și, dacă nu va fi modificat radical, în actuala formulă nu poate fi decât respins.

Este un act prin care România cedează propriile sale resurse, resurse care, conform Constituției României și tuturor legilor în vigoare, aparțin națiunii române.