Grigore Crăciunescu

Vă mulțumesc, domnule președinte. Bună dimineața.

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „96 de ani de la unirea Basarabiei cu România”.

Doamnelor și domnilor deputați,

În acest an, pe 27 martie, s-au împlinit 96 de ani de la unirea Basarabiei cu România.

În 1918, Basarabia devenea prima provincie românească ce se unea cu patria-mamă, urmată apoi de unirea Bucovinei, în octombrie, și a Transilvaniei, în decembrie al aceluiași an.

Pentru ca acest act de voință al basarabenilor să fie recunoscut pe plan extern, a fost nevoie de multe eforturi diplomatice. Astfel, Ionel Brătianu a pledat la Conferința de la Paris din 1919 pentru drepturile românilor asupra Basarabiei, dar și pentru valabilitatea actului votat în Sfatul țării _._

În cadrul Conferinței de Pace de la Paris s-au luat în considerare aspirațiile de ansamblu ale populației basarabene, caracterul moldovenesc al acestei provincii din punct de vedere geografic și etnografic. Mai mult, argumentele de natură economică și istorică i-au determinat pe reprezentanții Franței, Imperiului Britanic, Italiei și Japoniei să semneze, la 28 octombrie 1920, Tratatul de la Paris, unde se recunoștea unirea Basarabiei cu România.

Uniunea Sovietică nu a semnat Tratatul de la Paris niciodată, chiar dacă a mimat, ulterior, negocieri în această privință cu România.

Clasa politică românească de la acea vreme a început un proiect intern de susținere și consolidare a noului stat România Mare. Basarabia, ca și restul provinciilor românești, trebuia îndreptată spre o dezvoltare unitară a României Mari. Pe lângă politica tolerantă adoptată asupra minorităților din România, s-au adăugat, la acea vreme, și două reforme importante: votul universal și împroprietărirea țăranilor.

La 96 de ani de la unirea Basarabiei cu patria-mamă, Republica Moldova se află în fața unei alte alegeri pe care o putem considera, de asemenea, istorică.

Aniversarea evenimentelor petrecute pe 27 martie 1918 la Chișinău are loc într-un context special, atât pentru România, cât și pentru Republica Moldova.

Acum, ca și atunci, aspirațiile sunt legate de integrarea deplină în marea familie europeană.

România trebuie să continue să sprijine în mod ferm parcursul european al Republicii Moldova. Aderarea la Uniunea Europeană a Moldovei se poate împlini prin consolidarea democrației, stabilitate politică și prosperitate economică. Obiectivul imediat al țării noastre este sprijinirea demersului prin care Republica Moldova urmează să semneze cât mai repede Acordul de asociere la Uniunea Europeană și Acordul de liber schimb, acesta constituind primul pas în drumul spre integrarea europeană. Vă mulțumesc.