Iulian Urban

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Cred că această problematică, a lobby-ului, trebuie să încercăm s-o analizăm cât se poate de fairplay, dincolo de a încerca să intimidăm eventuale alte inițiative legislative sau chiar votul la aceasta prin prisma invocării unor diferențe între sistemul american și sistemul continental și așa mai departe.

Din păcate, nu știu dacă suntem sau nu pregătiți. Realitățile cotidiene din țara noastră ne arată că suntem suficient de maturi din punct de vedere politic pentru a fi deschiși către o asemenea inițiativă legislativă.

M-am uitat asupra ei și, într-adevăr, legea punctează instituțiile esențiale ale activității de lobby, așa cum sunt definite în sistemul american, însă haideți să fim corecți și cinstiți și să facem o discuție juridică aici.

Vedeți dumneavoastră ce se întâmplă? Sunt două sisteme mari: un sistem american, care are definită activitatea de lobby și în care ideea traficului de influență, ca incriminare din partea legiuitorului, este redusă, fiind însă pusă în opoziție cu infracțiunile de dare și de luare de mită, care sunt aspru pedepsite, și sistemul continental, european, unul care, fiind dezvoltat în sute de ani, mai ales pe bază politică, a preferat să lase infracțiunea de trafic de influență alături de infracțiunile de corupție, așa cum este infracțiunea de dare și de luare de mită, tocmai pentru că infracțiunea de trafic de influență se plasează la acea graniță în care politicienii, prin intermediul justiției, pot să acționeze asupra adversarilor lor politici.

În legătură cu sistemul continental, în momentul de față, așa cum bine a spus și domnul președinte Mircea Geoană, la Bruxelles se face lobby. Nu putem spune că Bruxelles-ul este acea insulă a sistemului continental unde activitatea de lobby este permisă pentru că acolo oamenii ar fi mai inteligenți, mai deschiși, mai pregătiți să adopte sistemul american, însă atunci când ne gândim cum vom vota pentru o eventuală lege a lobby-ului să nu uităm că în sistemul continental, în general, și poate în România, în particular, infracțiunea de trafic de influență în zilele noastre nu are legătură neapărat cu definirea laturii obiective și subiective a infracțiunii, cât foarte mult cu anihilarea adversarilor politici. Or, de esența activității unui politician și a societății civile, care este organizată...

Este adevărat, sunt grupuri de interese. Există un grup de interese care vrea, de exemplu, în localitatea în care locuiesc eu, Balotești, ca toate străzile să fie asfaltate, să existe canalizare. Nu înseamnă că fac trafic de influență dacă militez, alături de aceste grupuri, pentru ca această comunitate în care locuiesc să o ducă mai bine.

Iată, trebuie să ne gândim foarte bine unde ne situăm în acest moment din punct de vedere al oportunități continuării incriminării infracțiunii de trafic de influență și al acestei paralele care se face cu reglementarea activității de lobby. Vă mulțumesc.