Dănuț Culețu

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația mea politică se intitulează „Realismul Comisiei Europene și «optimismul»... – vă rog să sesizați ghilimelele – Guvernului Ponta”.

În comunicatul oficial remis în data de 25 februarie 2015, Comisia Europeană transmite un mesaj puternic către țările membre, în sensul continuării reformelor structurale și consolidării finanțelor publice. Acest lucru nu face decât să confirme poziția Comisiei din noiembrie anul trecut în care sunt nominalizate principalele elemente de creștere economică pentru anul 2015. Este vorba de prioritizarea investițiilor, reformelor structurale și responsabilizării fiscale.

Între cele 16 state membre identificate ca având dezechilibre macroeconomice, Comisia a introdus, pentru prima dată, și România, cu următoarele precizări, citez: „România înregistrează dezechilibre macroeconomice care necesită acțiune politică și monitorizare. În cei trei ani consecutivi în care a beneficiat de asistență macrofinanciară, dezechilibrele interne și externe s-au redus semnificativ. Totuși, riscurile derivând din poziția negativă a investițiilor internaționale nete, precum și capacitatea redusă a exporturilor pe termen mediu, trebuie serios urmărite. Mai mult decât atât, stabilitatea sectorului financiar a fost menținută până acum, dar vulnerabilitățile interne și externe ale sistemului bancar rămân.”

Trebuie precizat faptul că procedura privind dezechilibrele macroeconomice a fost instituită ca urmare a recentei crize economice și financiare, fapt pentru care instituțiile Uniunii Europene au adoptat o serie de acte normative la nivelul anului 2011, cu aplicare din anul 2012. Pachetul legislativ introduce o procedură de supraveghere pentru prevenirea și corecția dezechilibrelor macroeconomice și un regulament pentru aplicarea măsurilor prevăzute.

Această procedură este construită în doi pași. Primul este un mecanism de alertă, care funcționează ca un filtru, având ca obiectiv concentrarea atenției pe riscurile observate din timp în vederea identificării țărilor care au nevoie de o analiză

aprofundată a vulnerabilităților și de politici, în consecință, acesta fiind pasul doi.

În ceea ce privește România, Comisia Europeană apreciază că productivitatea muncii este abia la începutul drumului ascendent, iar competitivitatea costurilor este afectată de nivelul redus al investițiilor și de mediul nefavorabil dezvoltării afacerilor care, la rândul său, influențează negativ derularea investițiilor și capacitatea de export a României.

Fondurile structurale pot contribui semnificativ la finanțarea investițiilor, dar implementarea acestora se confruntă cu obstacole majore. Accesul la finanțare rămâne dificil, mai ales în sfera întreprinderilor mici și mijlocii.

Energia și infrastructura de transport continuă să fie un impediment pentru creștere și dezvoltare. Insuficienta calitate a educației și lipsa de conformare cu nevoile pieței, capacitatea limitată a administrației publice și o politică fiscală instabilă constituie tot atâtea constrângeri pentru investiții și export.