Florin Gheorghe

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Declarația politică de astăzi se intitulează „Ambasadorul României, sportul, în agonie!”

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Decenii la rând ne-am bucurat de o promovare extraordinară în lume, pe care astăzi, din păcate, nu o mai avem, nici măcar dacă plătim sau dacă ducem campanii costisitoare de branding și publicitate externă. Nadia, Patzaichin, Năstase, Țiriac și Dobrin ne plasau pe harta lumii ca una dintre țările sărace, dar imbatabile în competițiile mondiale sau la olimpiade. Astăzi, cu părere de rău și melancolie, trăim doar din amintiri și reedităm sau rememorăm performanțe sportive pe care ne este greu să credem că tinerii noștri le-ar putea reegala.

Cauzele sunt multiple, însă sportul de masă sau sportul de performanță nu a fost între prioritățile niciunui guvern din ultimii douăzeci și șapte de ani.

Infrastructura sportivă existentă la momentul căderii comunismului a dispărut ca prin minune, o mare parte dintre stadioanele, pistele de atletism sau complexurile sportive făcând locul mallurilor sau cartierelor rezidențiale pentru cei cu dare de mână.

La nivel școlar, orele de educație fizică și sport au fost treptat substituite de meditații la matematică sau limba română, pentru că sănătatea copiilor sau talentul lor este mai puțin important decât viitoarele evaluări naționale sau probe de bacalaureat. Copiii trebuie să studieze și matematică, și limbă română, dar trebuie să fie educați și pentru sănătate. Și, de parcă nu ar fi îndeajuns, curțile școlilor, altădată pline de copii la sfârșit de săptămână, stau astăzi bine zăvorâte, ca seifurile băncilor, ca nu cumva vreunui elev să-i treacă prin cap să joace tenis, handbal, volei sau să alerge.

## Stimați colegi,

De zeci de ani, administrațiile publice locale din România așteaptă nerăbdătoare clarificări legislative care să le permită să susțină financiar și logistic sportul local.

Administrațiile publice locale așteaptă de la Parlamentul României o legislație modernă și flexibilă, un grad mai mare de descentralizare și transferul de la nivelul ministerelor al bazelor, terenurilor și complexurilor sportive, pentru a le putea reabilita, moderniza și reda destinației lor inițiale: sportul și competițiile.

În această sesiune parlamentară am depus la Camera Deputaților mai multe inițiative legislative în acest sens. Una dintre ele privește creșterea numărului de ore de educație fizică pentru elevi, ore care vor fi facultative și care se vor desfășura în weekend. Scopul principal al acestei legi este să dăm jos lacătele de pe terenurile de sport ale școlilor și să-i aducem pe elevi la competiții sportive. Nicăieri nu este mai bine ca la școală și eu, personal, cred cu putere că este mai bine ca elevul să se distreze prin sport, în curtea școlii, decât prin alte activități care nu sprijină, ci, dimpotrivă, dăunează educației lor. Mai mult, am prevăzut și modalități legale specifice pentru ca profesorii care se dedică acestor activități să fie plătiți corespunzător și stimulați să crească sub aripa lor noile generații de campioni. Am observat că sunt și „binevoitori” care nici nu citesc o propunere legislativă, dar se aruncă să o critice, și care s-au năpustit asupra acestui proiect, spunând că cine vrea să facă sport să meargă la bazele private.