Ioan Ghișe

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință, Domnule viceprim-ministru Dan Nica,

Doamnelor și domnilor senatori,

În cuvântul meu am să mă refer la două chestiuni: o chestiune ce ține de funcționarea, în general, a sistemului de

administrație publică locală din România și o a doua chestiune, care este una punctuală, în ceea ce privește un act normativ legat de o politică publică.

Prima chestiune legată de sistemul de administrație publică locală o ridic pentru că Guvernul se bucură de o susținere parlamentară consistentă, de 73%, ceea ce îi asigură garanția că în momentul în care ar dori, politic vorbind, ar putea împlini printr-un act normativ o corectare a unui sistem care s-a perpetuat de-a lungul anilor și, pe ici pe acolo, chiar s-a înrăutățit în ultimii ani. Nu exclusiv din responsabilitatea unui singur partid, ci pentru că anumite conjuncturi, și mai ales cele preelectorale, așa au făcut.

Este vorba despre sistemul de administrație publică locală, prin care aleșii județeni și locali sunt promovați, prin efectele legii, în a fi aleși printr-un mecanism care este de-a dreptul aberant.

Constituția prevede la primul ei articol că puterea se organizează în România pe baza principiului separației puterii legislative de cea executivă.

La nivelul administrației locale însă, noi suntem în situația interesantă că avem mai multe tipuri de alegeri, pentru mai multe tipuri de aleși, care, la sfârșit, prin funcționalitatea sistemului, nu mai respectă separația puterilor în stat. Și când spun aceasta doresc să dau un exemplu.

În timp ce primarii sunt aleși uninominal, în două tururi, președinții de consilii județene sunt aleși într-un tur: cine ia un vot în plus. Vicepreședinții de consilii județene rămân consilieri județeni și fac parte din consiliu, deși ei exercită atribuții executive, cele delegate de către președintele consiliului județean, autoritatea executivă de nivel județean.

La nivel local, primarii, deși aleși prin vot uninominal în două tururi, cu o majoritate recunoscută prin alegeri – în unele situații primarii primesc un număr de voturi cât trei sferturi din consiliul local –, ei nu fac parte din deliberativ. Normal că sunt autorități executive, în timp ce președinții de consilii județene se alătură, spune legea, consiliilor județene, pe care le și conduc.

Cu alte cuvinte, șeful executiv, dacă vreți, în ghilimele spus, „premierul la nivel județean”, este ales uninominal ca șef de executiv, dar conduce deliberativul în care și votează – deși statul este organizat pe baza principiului separației puterilor –, în timp ce la nivel local același lucru nu se mai petrece. Ceea ce putem spune că e chiar bine, adică primarii, dacă sunt autorități executive, nu pot face parte și din autoritatea deliberativă. Dar atunci de ce la nivel de județ așa ceva se petrece?

Aceasta este o brambureală în care aleșii locali, consilieri locali și județeni, se aleg pe liste de partid, autoritățile executive, primarii și președinții de consilii județene, se aleg uninominal – primarii în două tururi, președinții de consiliu într-un tur –, în care o autoritate locală, primarul, nu votează în consiliu și nu conduce ședințele, în schimb președintele de consiliu votează în consiliu și conduce consiliul județean.