Ion Eparu

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Încerc să rămân fidel profesiunii mele de credință, aceea de cadru didactic. Declarația politică de astăzi se înscrie pe linia tuturor celorlalte pe care le-am prezentat de la microfonul Parlamentului. Este intitulată astăzi „Sistemul de învățământ din Finlanda, un exemplu pentru România”.

Vineri, 6 decembrie, a fost Ziua națională, Ziua independenței Finlandei, zi în care se celebrează Declarația de independență din 1917 față de Imperiul Rus.

România a fost printre primele state care au recunoscut independența Finlandei, la 8 aprilie 1920, apoi, începând cu 28 iunie 1920, au fost stabilite relații diplomatice la rang de legație, iar de la 1 august 1963, acestea au fost ridicate la rang de ambasadă.

Colaborarea dintre cele două state aduce numeroase beneficii României, Finlanda fiind un model mondial de dezvoltare economică, clasându-se, de asemenea, printre țările lumii cu cea mai ridicată calitate a vieții.

Conștienți de faptul că investiția în tineri consolidează progresul economic, Finlanda și-a dezvoltat sistemul educațional, sistem recunoscut astăzi ca fiind printre cele mai performante din lume. Astfel, inclusiv în perioadele de recesiune economică, Guvernul finlandez a ales să investească în educație, cercetare și tehnologie, ajungându-se la momentul actual ca 14 la sută din bugetul de stat să fie acordat sistemului de învățământ.

Beneficiind de o educație de calitate, elevii finlandezi au devenit cei mai buni din lume, rezultatele testelor PISA confirmând acest lucru. S-a ajuns la performanța ca 99 la sută din copii să-și finalizeze studiile obligatorii, iar 40 la sută să urmeze cursurile unei instituții de învățământ superior. Eficiența s-a bazat pe stabilitate, actualul sistem educațional fiind pus la punct în aproape 50 de ani de reforme, modificările făcându-se treptat.

O particularitate a educației finlandeze a reprezentat-o încrederea în competențele și aptitudinile cadrelor didactice, acestea având un rol decisiv în succesul măsurilor implementate.

Chiar dacă România și Finlanda nu sunt la același nivel economic, există anumite componente ale modelului educațional finlandez care se pot aplica și în țara noastră. Statul finlandez subvenționează sută la sută masterele didactice ale profesorilor, meseria de cadru didactic fiind una dintre cele mai apreciate. Astfel, dacă profesorii sunt bine instruiți, performanțele elevilor în mod evident cresc.

Elevii finlandezi beneficiază de un sistem vocațional cu servicii de consiliere, fiecare elev petrecându-și două săptămâni la locul de muncă ales. Astfel, tranziția elevilor către piața muncii se face treptat, fără dificultăți. De asemenea, după finalizarea școlii vocaționale, ei pot opta pentru o instituție de învățământ superior. Fiecare elev beneficiază zilnic de o masă caldă cu un meniu nutritiv bazat pe salate și fructe. Mesele elevilor sunt plătite de autoritățile administrației locale.