Marian Iulian Rasaliu

Declarații politice prezentate de domnii senatori: – Dorel Constantin Vasile Borza (PD-L) – declarație politică având ca titlu „Politicile publice – între munca Cabinetului Boc și campania PSD la președinție”; – Titus Corlățean (PSD+PC) – declarație politică intitulată „România și Uniunea Europeană – statutul și rolul României în Europa și în regiune”; – Emilian Valentin Frâncu (PNL) – declarație politică cu titlul „Circulația rutieră, mai dezastruoasă decât justiția”; – Gheorghe David (PD-L) – declarație politică având ca titlu „Controverse privind poluarea atmosferică dinspre SC „Continental” – SA Timișoara către locuitorii din acest oraș”; – Florin Constantinescu (PSD+PC) – declarație politică intitulată „De ce mai facem reguli dacă nu le putem respecta?”; – Dumitru Oprea (PD-L) – declarație politică având ca titlu „Când va arăta PSD responsabilitate în guvernare?”;

469 cuvinte

Discurs

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Prima întrebare este adresată domnului Ilie Sârbu, ministrul agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale.

Obiectul întrebării: Situația statutului lucrătorului în agricultură.

## Domnule ministru,

La aproape 20 de ani de la căderea sistemului comunist, perioadă în care agricultura românească a suferit multiple transformări, specialiștii din domeniu se întreabă ce înseamnă, practic, noțiunea de agricultor. Trebuie definit, o dată pentru totdeauna, ce înseamnă agricultorul român.

După definirea acestei noțiuni, trebuie văzut care este nevoia lor. Este necesară o separare a problemelor dezvoltării agriculturii românești de cele sociale. Agricultura românească trebuie dezvoltată, cine are două hectare nu se numește agricultor. Este necesară separarea celor care fac agricultură pentru a-și asigura hrana de cei care fac agricultură performantă.

România are o suprafață agricolă de 14,7 milioane hectare, din care doar 10 milioane hectare sunt ocupate cu terenuri arabile. Circa 40% din populație trăiește la țară, iar cea mai mare parte lucrează în agricultură. Potrivit datelor oficiale, în România există 4,5 milioane fermieri mici.

În acest sens, vă întreb, domnule ministru, dacă Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale are printre proiectele sale imediate adoptarea unui proiect de lege privind statutul lucrătorului agricol.

Vă mulțumesc.

Doresc răspuns în scris.

A doua întrebare este adresată tot domnului ministru Ilie Sârbu.

Obiectul întrebării: Situația producătorilor de lapte.

## Domnule ministru,

Laptele produs de fermierii români s-a ieftinit în primele luni ale anului 2009 cu circa 0,2 – 0,3 lei/litru, din cauza puterii scăzute de cumpărare a consumatorilor.

Un litru de lapte cu 3,5% grăsime se vindea la sfârșitul anului 2008 cu aproximativ 1,2 lei/litru, cu tot cu bonusul pentru calitate. În prezent, prețul ajunge la 0,8 – 1 leu/litru. Astfel, prețul unui litru de lapte este sub prețul unui litru de apă minerală. Chiar dacă este o scădere mică, atunci când ai o mie de capete, diferența se simte foarte mult.

Sunt necesari mai mulți bani, pentru că întreținerea animalului costă mult, energia, motorina, toate sunt scumpe. Diferența este resimțită cel mai acut de cei care au bovine de calitate inferioară, cu o producție zilnică redusă de lapte.

În acest sens, vă întreb, domnule ministru:

Când și cum se va reglementa importul de lapte, în condițiile în care producătorii interni vând produsele la un preț ce aduce mai degrabă a bătaie de joc?

Cum pot fi stimulați și încurajați producătorii de lapte autohtoni să producă și să comercializeze laptele?

Când și sub ce formă pot fi puse la punct centrele de colectare a laptelui, având în vedere că în anumite locuri, unde predomină zootehnia, centrele de colectare a laptelui lipsesc cu desăvârșire, producătorii fiind obligați să apeleze la tot felul de improvizații?

În contextul ședinței