Titus Corlățean

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Stimate colege,

## Stimați colegi,

Ultimele săptămâni și, în special, ultimele zile au adus în atenția opiniei publice internaționale și, evident, și din România, la București, o serie de evenimente desfășurate în Republica Moldova, evenimente pe care le urmărim, în mod evident, cu foarte mare atenție, cu îngrijorare și preocupare, pentru că – și asta o spun nu doar românește și uman, cum spunea un coleg mai devreme, o spun și politic – situația din Republica Moldova nu are cum să nu ne intereseze direct și nu are cum să nu ne preocupe în mod direct.

Cred că din acest punct de vedere este de salutat reacția societății civile și a tinerilor din România, fie ei cetățeni români, fie studenți din Basarabia, și, în același timp, aceasta impune o anumită conduită a clasei politice românești.

În urmă cu două săptămâni, dacă nu mă-nșel, susțineam o declarație politică aici, în plenul Senatului, în care atrăgeam atenția asupra necesității ca partidele politice românești, în sfârșit, să se strângă la aceeași masă și să aibă o discuție foarte serioasă cu privire la strategia clasei politice românești din punctul de vedere al relației cu Republica Moldova – prezent și viitor – și din punctul de vedere al armonizării cu partenerii europeni. Cred că această propunere, această solicitare este mai actuală ca niciodată.

Pe de altă parte, instituțiile românești, instituțiile statului român trebuie să fie de acum înainte mult mai active în interiorul familiei europene în ceea ce privește transmiterea informațiilor și evaluărilor pe care partea română le are față de ceea ce s-a întâmplat în toți acești ani la Chișinău și ceea ce se întâmplă în clipa de față, pentru că o evaluare corectă la Bruxelles, a instituțiilor europene, manifestată și prin declarații publice, nu se poate face decât dacă partea română, prima, cea care are cele mai corecte informații, aș spune, se implică cu adevărat.

Avem de recuperat ani de inconsecvență, aș spune, din punctul de vedere al prestației instituțiilor românești în familia europeană, avem de transmis mult mai multe informații și evaluări și, în același timp, este dreptul nostru, ca stat european și ca stat frate, să solicităm și să așteptăm respectarea de către puterea de la Chișinău a standardelor democratice, inclusiv în materie electorală, și este dreptul nostru să așteptăm, ca stat european, ca ceea ce s-a semnalat de către liderii opoziției de la Chișinău, frauda,

fraudă importantă care ar fi distorsionat rezultatul votului, să fie verificată și reparată inclusiv prin reluarea alegerilor.

Este un apel de la tribuna Senatului României pentru ca ceea ce înseamnă conflict și violență în stradă să înceteze, este un apel la abținere și la o atitudine care să înlăture pretexte care ar putea fi oferite puterii comuniste de la Chișinău, este un apel la o atitudine mult mai activă, dar înțeleaptă, a instituțiilor statului român pentru a se feri de găsirea unor pretexte și de acuze nefondate la adresa României, dar este și un apel la adresa societății românești, în ansamblul său, de a fi mult mai activă și implicată în aceste momente în care frații noștri români de dincolo de Prut au nevoie de ajutorul României.