Emil Strungă

Declarații politice și intervenții ale doamnelor și domnilor deputați: — Andrian Sirojea Mihei — declarații politice intitulate: „Ziua Holocaustului, o piedică în calea uitării ororilor comise” și „Bugetul României — între bunăstarea cetățeanului român și orgoliile nesatisfăcute ale câtorva politicieni”; — Dumitru Bentu — declarație politică intitulată „UNICEF”; — Gheorghe Barbu — semnal de alarmă cu privire la situația copiilor rămași singuri acasă în urma plecării părinților la muncă în străinătate; — Becsek-Garda Dezső Kálmán — semnalarea unor nereguli în activitatea Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților; — Ștefan Baban — declarație politică intitulată „Fără orgolii, fără ambiții, fără răzbunări”; — Vasile Mocanu — atenționare privind împărțirea pe criterii politice a fondurilor guvernamentale destinate unităților de învățământ din județul Iași; — Olguța Cocrea — intervenție intitulată „9 octombrie — Ziua Mondială a Poștei”; — Cornel Ștefan Bardan — declarație politică intitulată „Remeș transformă fermierii români în victime ale Guvernului liberal”; — Király Andrei Gheorghe — evocarea unor evenimente de tristă amintire: „Ziua mâniei, 6 octombrie 1849”; — Aledin Amet — declarație politică cu tema „Este nevoie de un festival de teatru care să-l omagieze pe marele actor Hamdi Cerchez”; — Mihai Dumitriu — declarație politică cu titlul „A.P.I.A. sabotează agricultura din România”; — Adrian Moisoiu — declarație politică intitulată „Introducerea iobăgiei medicale după rezidențiat”; — Emil Strungă — declarație politică cu titlul „Schimbări climatice: cauze, efecte, adaptare”;

437 cuvinte

Discurs

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Titlul declarației politice pe care o prezint astăzi în fața dumneavoastră este „Schimbări climatice — cauze, efecte, adaptare”.

În perioada de intensă dezvoltare industrială de la începutul secolului al XIX-lea, dar în special în ultimii 50 de ani, la nivelul planetei se înregistrează un fenomen progresiv de încălzire globală. Au fost înregistrate o serie de evenimente meteorologice fără precedent: valuri de căldură, inundații, secetă și deșertificări, uragane și furtuni.

În acest context, au fost adoptate o serie de documente internaționale din care menționez Protocolul de la Kyoto, intrat în vigoare la nivel internațional la 16 februarie 2005.

În perioada 1-2 octombrie anul curent am participat la Conferința „Schimbările climatice — o provocare”, organizată de Parlamentul European, sub președinția domnului Hans Gert Pöttering și cu participarea reprezentanților parlamentelor naționale ale statelor membre ale U.E.

Examinarea datelor științifice demonstrează, fără putință de tăgadă, că schimbările climatice care au o evoluție ciclică naturală, ce este determinată de schimbările periodice ale orbitei terestre, sunt puternic influențate de factori artificiali determinați de activitățile industriale.

Arderea combustibililor fosili, care conduce la reducerea dramatică a resurselor, combinată cu tehnologii energofage și poluante, conduce la emisia masivă de gaze cu efect de seră, în special dioxid de carbon, care se acumulează progresiv în atmosferă.

Acest proces determină următoarele efecte: creșterea temperaturii medii anuale; reducerea suprafeței calotelor polare; creșterea nivelului oceanelor, amenințare imediată la

existența țărilor riverane; consecințe asupra ecosistemelor; consecințe asupra sănătății oamenilor; un pronostic nefavorabil pe termen scurt în ceea ce privește dezvoltarea industrială; la nivel național, din cauza încălzirii globale s-au înregistrat valuri de inundații succesive și secetă.

Soluțiile care se impun și care se pot materializa în suma unui acord internațional post-Kyoto, care urmează să se desfășoare la Bali, sunt următoarele: creșterea ponderii energiilor regenerabile (hidro-, eoliană, biocombustibili, energia solară etc.) în asigurarea consumului de energie, în special de energie electrică, respectiv 20% până în anul 2020; reducerea concentrației de dioxid de carbon din atmosferă, prin reducerea emisiilor, extinderea împăduririlor, modificarea legislației, prin introducerea comerțului cu certificate de emisii, respectiv cu 20% în anul 2020, față de anul de referință; creșterea eficienței energetice; reducerea pierderilor de energie în domeniul construcțiilor; dezvoltarea cercetării în domeniul tehnologiilor nepoluante și utilizării energiilor regenerabile, în special a energiei solare.

În concluzie, limitarea efectului de încălzire globală se poate face numai prin implicarea la nivel european și internațional, pentru a preveni afectarea în continuare a climei.

În contextul ședinței