Ion Eparu

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Cu permisiunea dumneavoastră, am să mă întorc la marțea trecută când am citit o declarație politică inspirată dintr-un raport pe care l-am primit, care se intitulează „Tinerii în România, griji, aspirații, atitudini și stil de viață”. Așa cum am promis, citesc a doua declarație politică fundamentată pe acest material și marțea viitoare va fi cea de-a treia.

Astăzi, „Despre relația tinerilor între 15 și 29 de ani cu mass-media și internetul”.

Spre deosebire de adulți, tinerii petrec mai puțin timp în fața televizoarelor și mult mai mult timp pe internet. Cei mai tineri, adică adolescenții, apar ca cei mai activi utilizatori de internet, care este folosit, în principal, ca sursă de informare și divertisment. Clasa socială și nivelul de educație al părinților sunt pozitiv corelate cu utilizarea internetului și cu posibilitățile mai variate de petrecere a timpului liber. Tinerii cu părinți care au un nivel ridicat de școlarizare sau provin din clasa de sus ori de mijloc tind să utilizeze într-o mai mare măsură internetul și să aibă posibilități mai variate de petrecere a timpului liber.

Cei mai mulți, adică în jur de 60% din cei intervievați, petrec maximum o oră, 28% din ei, până la două ore, diferența până la 60, adică 32%, în fața micului ecran. Tinerii se informează în primul rând prin intermediul internetului, ceea ce arată atât o deschidere foarte bună către noile medii de comunicare, cât și o relativă respingere a mass-mediei tradiționale, clasice, precum televiziunea și presa scrisă, acum substituită de cea on-line.

Deși tinerii se simt capabili să schimbe lucruri în politică, ei sunt foarte dezamăgiți de principalele instituții politice din țară. Ca atare, interesul lor pentru politică este scăzut.

Practic, tinerii, ca grup, nu prea vor să aibă nimic de-a face cu politica, așa cum este în prezent ori în forma ei clasică de la noi. Toată această dezamăgire a tinerilor pare a avea totuși un debușeu extrem de puternic în încrederea în viitor. Foarte mulți tineri au încredere că vor avea o viață mult mai bună decât au avut părinții lor. Această încredere este legată de posibilitățile care le sunt oferite de libertatea de mișcare în Uniunea Europeană.

Această generație pare a avea o oarecare propensiune către protest. Deși sunt apatici față de modurile clasice de a face politică, ei par a fi gata să se mobilizeze în eventualitatea unor proteste pe diverse teme. Problema lor pare a fi faptul că nu au găsit o modalitate de a face tranziția între participarea politică informală, de protest și împotrivire, către participarea politică formală și procesul de luare a deciziilor. O treime dintre tineri afirmă că nu se identifică ideologic în niciun fel. Adică nu au răspuns la întrebarea despre afilierea ideologică cu stânga sau cu dreapta.

În acest moment, tinerii sunt așezați relativ echilibrat stânga-dreapta pe eșichierul ideologic politic din România. Presiunea socială este studiată de multă vreme ca un factor foarte important pentru înțelegerea mecanismelor de comportament și de formare a valorilor individului. Tradițional, a fost considerat că presiunea socială este mai eficientă în cazul tinerilor care încă își formează obiceiurile, valorile și deciziile de viață. În condițiile unei generații tinere care este și hiperconectată on-line, unde informația se transmite rapid, presiunea socială poate avea un efect cu atât mai puternic în a trasa prioritățile individului.