Gabriel Mutu

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Declarația de astăzi am dorit să o intitulez „Alături de români la bine și la greu” și nu voi face altceva decât să mă refer în cadrul ei la conduita pe care trebuie să o adopte în perioada imediat următoare subsidiarele din România ale unor importante bănci din vestul Europei.

În ultimele luni s-a creat mare vâlvă în România în legătură cu faptul că țara noastră se va împrumuta de la FMI și Comisia Europeană cu aproximativ 20 de miliarde de euro. După cum spuneam, acest lucru a născut pasiuni, iar unii s-au declarat consternați de această decizie a Guvernului, acuzând, sub masca populismului, că poporul român va fi îndatorat fără voia sa. Mai mult, s-a mers până acolo încât cei care înțeleg mai puțin cum funcționează mecanismul reprezentării au ajuns să susțină că ar trebui să se facă un referendum național pe această temă.

Însă trebuie să stabilim încă de la început pozițiile pe care ne situăm. România, în condițiile actualei crize mondiale, reclamă un astfel de împrumut ca fiind vital în vederea evitării cât mai mult a efectelor negative ale crizei. Nu ne puteam permite să riscăm și, pentru aceasta, s-a preferat să apelăm la un mecanism care să ne ofere un grad mai mare de siguranță în fața unor dificultăți de acest gen.

Stimați colegi,

Spațiul Europei Centrale și de Est este unul în care băncile străine dețin peste 80% din piață, România fiind un stat în care prezența băncilor străine se resimte până la o cotă de aproape 88 de procente.

În aceste condiții, a fost perpetuat până mai zilele trecute un scenariu potrivit căruia subsidiarele din România vor transfera din țară aproximativ 4 miliarde de euro către băncile-mamă. Bineînțeles că se aprecia că acești bani vor fi direcționați către societățile-mamă ulterior primirii de către statul român a banilor de la Fondul Monetar Internațional.

Trebuie să garantăm cetățenilor români faptul că ceea ce s-a petrecut în Serbia, unde în numai două săptămâni băncile străine au scos din țară nu mai puțin de 600 de milioane de euro, reprezintă un fenomen ce nu va putea fi realizat în România.

Spun asta pentru că noi, în calitate de reprezentanți ai cetățenilor, ne-am asumat un mandat prin care nu putem accepta ca banii pentru care vor plăti românii să fie utilizați pentru ieșirea din criză a statelor occidentale. Băncile, indiferent unde își au sediul, vor trebui să utilizeze banii proveniți de la FMI doar pentru finanțarea unor proiecte benefice pentru societatea românească. Nu trebuie uitat nici faptul că băncile străine au realizat profituri foarte mari în România înainte de perioada crizei economice. Păi, atunci, îmi voi permite să le spun reprezentanților acestor bănci din România să fie alături de noi și la bine, dar și la greu. Forța unei bănci se evidențiază cu precădere în momente de restriște, și nu în timp de creștere economică.