Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·18 septembrie 2013
Informare · informare
Marian Neacșu
Discurs
Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Trebuie să recunosc din start că mă alătur și eu efortului colegului meu de la Partidul Național Liberal de a-l lămuri pe domnul Mircea Toader.
Înainte de toate, mă bucur că iau cuvântul și alți colegi din sală, să nu pară că este o ședință interactivă a liderilor de grup.
Referitor la întrebările Domniei Sale, statisticile spun următorul lucru: în anul 2012, pe rolul DNA au fost înregistrate 7.406 de solicitări, în condițiile în care ei sunt acolo 130 de procurori și, după cum bine știți, au și atribuții pe întreaga sferă de urmărire penală. Deci aceasta înseamnă undeva, în medie, între 80 și 100 de dosare per procuror.
Mai mult decât atât, o informație și mai utilă decât aceasta este faptul că tot în 2012 un procent de 39% din soluțiile pronunțate a fost reprezentat de declinarea cauzelor de la DNA către parchetele generale. Deci aceasta înseamnă că aproape două treimi din cauzele cu care au fost sesizate nu făceau obiectul cercetărilor la Direcția Națională Anticorupție.
Mai mult decât atât, obiectivul este foarte clar. Statul român și-a asumat, prin Mecanismul de Cooperare și Verificare, și o serie de experți au venit și au verificat aceste lucruri, faptul că DNA-ul a funcționat și va trebui să funcționeze în continuare în baza legii pe care el a fost stabilit să uziteze, respectiv legea de bază este Legea nr. 78/2000 privind descoperirea și sancționarea faptelor de corupție.
Dacă o bună parte – și ați văzut din ceea ce v-am prezentat ceva mai devreme –, aproape 60% din cauze au rămas în cercetarea DNA, iar 40% din ele s-au întors la alte parchete, pentru că s-au declinat competențele, acele cauze au avut într-o măsură mai mică sau deloc de-a face cu cazuri de corupție, degrevarea acestei importante instituții a statului de drept în România de lucrurile cu care nu este normal să fie sesizată și pentru care nu trebuie să facă cercetări mie mi se pare cât se poate de logică.
Și, dacă îmi permiteți, în final am să vă dau un singur exemplu, pe care fiecare dintre dumneavoastră, și cei care vă aflați în sală, și cei de dincolo de această sală, îl cunoașteți foarte bine, poate că nu era cea mai potrivită această instituție să se ocupe de cercetarea faptelor incriminate, în opinia mea, în mod incorect, referitor la participarea la vot la referendumul din iulie anul trecut.
Nu cred că era în competența procurorilor DNA să meargă să scoată din biserici oamenii, să-i pună să jure pe Biblie dacă au fost sau dacă n-au fost la vot. Nu cred că era în competența DNA să facă cercetări pe zona aceasta, pentru că nu face obiectul cu care ea este în mod normal sesizată. Nu este o faptă de mare corupție! Nu vreau – și prin această modificare la legea de funcționare a DNA-ului se realizează acest lucru –, nu vreau să mai văd procurori care să vină și să comită astfel de cercetări față de cetățenii României.