Dumitru Verginel Gireadă

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea de astăzi se va numi „Cui lăsăm oamenii din teritoriu?”.

Ne despart mai puțin de două luni de anul viitor, dar în timp ce veniturile nu se realizează – deoarece au fost estimate într-un mod nerealist – cheltuielile se derulează conform planului. Așa se ajunge la rectificări bugetare, când Guvernul încearcă să taie din cheltuieli, iar, în final, deficitul bugetar depășește chiar și limitele aprobate în Parlament. Un exemplu: veniturile bugetare erau la sfârșitul lui septembrie cu aproape patru miliarde de lei mai mici decât cele previzionate. Guvernul nu este însă deloc interesat să ia măsurile necesare pentru o planificare adecvată a veniturilor și cheltuielilor. Principala problemă este că, de fiecare dată, bugetul de stat este construit pe scenarii mai mult sau mai puțin fanteziste privind evoluția veniturilor. Cum ne-am obișnuit deja, primele sacrificate sunt tot investițiile publice. Acest fapt a fost, de altfel, recunoscut și de ministrul finanțelor, cu sumele tăiate și care provin în principal de la cofinanțarea proiectelor europene.

Comunitățile noastre au proiecte așa de multe că nu ar ajunge fondurile europene din România numai pentru județul Botoșani, dar ce folos, dacă nu sunt deblocate!

Nepriceperea miniștrilor în a întocmi politici publice de atragere a fondurilor și de realizare a acestor venituri costă România din banul românilor, și nu al altcuiva. Nu sunt bani pentru școli, spitale sau drumuri, alimentare cu apă și canalizare, prețurile sunt într-o continuă creștere și astfel puterea de cumpărare scade.

Dar tăierea cheltuielilor pentru proiectele de infrastructură nu este, de fapt, decât vârful aisbergului. Puși în fața unor găuri tot mai mari la buget, guvernanții au început să se gândească tot mai des la noi moduri de a crește veniturile statului. Iar Executivul crede că din banii suplimentari strânși pe plan local, primarii vor putea pune în practică proiecte. Total fals, iar în zonele sărace măsura nu va aduce fonduri suplimentare, ci, din contră, va mări numărul datornicilor la bugetele locale.

Sărăcia și lipsa locurilor de muncă îi aduc pe români în pragul de a nu-și achita nici măcar dările către stat. Unii nu dispun de bani nici pentru hrana zilnică, dar sunt dispuși să facă orice pentru a șterge datoriile către bugetul local și către cel de stat, inclusiv muncă în folosul comunității.

Am fost primar două mandate consecutive, știu despre ce vorbesc! Degeaba avem o majoritate de 70% dacă nu reușim să ne sprijinim comunitățile care ne-au trimis să îi reprezentăm în Parlamentul României.

Cum va fi în România lui 2014? Partidele, toate, se vor înfrunta în două rânduri de alegeri, pentru Parlamentul European și pentru Cotroceni. Problema e că electoratul din România n-a învățat încă să ceară ca un partid ori o coaliție de partide, dacă vor să câștige alegerile, să probeze că știu ce să facă pentru ca viața populației să se schimbe în bine.