Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·26 octombrie 2010
Dezbatere proiect de lege
Sonia Maria Drăghici
Discurs
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Declarația mea politică de astăzi este despre votul la moțiunea de cenzură.
Stimați colegi,
Alegerile parlamentare din anul 2008 au constituit un progres al democrației din România. Pentru prima dată,
postdecembrist, cetățenii au votat persoane, și nu liste de partid. Încrederea acordată prin vot se poate acum transmite necondiționat, iar sancționarea celui ales pentru neîndeplinirea mandatului încredințat de popor poate avea urmări directe: parlamentarul nu va mai primi un alt mandat de la oamenii care l-au votat.
Decizia potrivit căreia parlamentarii puterii nu vor avea dreptul să voteze la moțiunea de cenzură a opoziției este un act politic fără precedent. Faptul că parlamentarii vor trebui să stea deoparte la votarea moțiunii de cenzură arată în ce măsură guvernanții se tem de rezultatul votului, de aceea ei își obligă parlamentarii să nu voteze documentul, ci să se abțină. Aceasta în condițiile în care în Constituție este stipulat clar faptul că mandatul parlamentarilor nu este unul imperativ și nimeni nu poate să-i oblige să voteze într-un mod sau altul.
Prin vot deschis românii ar avea posibilitatea să știe cum au ales să voteze parlamentarii care susțin puterea. Partidele politice aflate la putere au decis abținerea la votul moțiunii de cenzură, ceea ce trădează faptul că arcul guvernamental se teme că parlamentarii PDL, UDMR și UNPR nu vor respecta decizia de partid. În condițiile actuale, cei aleși uninominal ar putea să voteze la presiunea maselor. Au fost multe declarații publice privind votarea moțiunii de către parlamentari ai puterii.
Este pentru prima oară când se ia o asemenea decizie politică în absența unei motivații concrete, nu suntem în fața unei greve parlamentare, cei aleși au dreptul lor de a se manifesta politic. Măsurile luate de Guvern sunt nepopulare, o dovedesc manifestațiile de stradă, dar cine vrea să facă o reformă trebuie să și-o asume. România nu va putea merge înainte cu oamenii mereu în stradă, nemulțumiți de nivelul de trai foarte scăzut, fără o perspectivă clară a îmbunătățirii situației lor.
În lipsa unor explicații pertinente privind programul de reformă, a unor dezbateri publice privind modalitatea înțeleasă de guvernanți de a scoate țara din criză, lipsa de transparență trebuie continuată cu impunerea legii tăcerii. Populația României are nevoie de mai mult, suntem un popor inteligent, am trecut și prin alte perioade grele în istoria noastră și vrem să contribuim cu toții în mod activ la depășirea dificilei situații economice în care ne aflăm acum.
Continuarea procesului de democratizare a țării noastre este un deziderat important pentru progres; inconsecvența decizională, inducerea în eroare a populației, omisiunile și prezentarea trunchiată a realităților economice, lipsa de transparență nu fac decât să tensioneze atmosfera politică și să-i învrăjbească pe români.