Florica Cherecheș

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „România trăiește și în afara granițelor ei”.

În data de 30 noiembrie se sărbătorește Ziua românilor de pretutindeni.

În acest an, această zi are o semnificație aparte, pentru că românii de pretutindeni, atât din diaspora, cât și din țară, s-au unit pentru a-și apăra un drept fundamental – dreptul la vot.

Situația nefastă creată de Guvernul Ponta, prin care românilor din diaspora nu li s-au creat toate condițiile necesare pentru a-și exercita acest drept cu ocazia alegerilor prezidențiale, a condus și la o mobilizare a rudelor și prietenilor lor din țară la mitinguri de susținere, la schimb de informații prin intermediul rețelelor de socializare cu privire la situația din secțiile de votare, la prietenii ad hoc, la inițiative inedite, de genul „un vot nereușit în diaspora, cinci voturi date în țară”, la renașterea spiritului civic.

Ce anume i-a făcut pe români să călătorească sute de kilometri, să stea, apoi, ore în șir la coadă, unii chiar de sâmbătă noaptea, să împartă mâncare și băutură celor care stăteau la cozi, să ne țină la curent pe noi, cei din țară, prin intermediul rețelelor de socializare, cu ce se întâmplă acolo, postând poze și înregistrări video în timp real? Câți români trăiesc în străinătate? Trei-patru milioane? Mai mulți? Mai puțini? Din păcate, nimeni nu știe exact.

Ce anume îi determină pe aceștia să se implice în momente-cheie din istoria României? Dar în viața normală a țării, contribuind la dezvoltarea acesteia? Câți își doresc să se reîntoarcă și ce anume i-ar determina să vină înapoi?

Marele câștig al acestor alegeri este faptul că românii s-au regăsit ca națiune, și-au luat țara înapoi și au descoperit adevărata mândrie de a fi români. Și-au dat seama că sunt o forță care poate scrie istoria, dacă dovedesc că le pasă de țara lor.

Partidul Național Liberal a inițiat, recent, o moțiune simplă care, printre altele, cerea ministrului Stanoevici să inițieze o procedură de evaluare serioasă și credibilă a numărului de români care trăiesc în afara granițelor țării, să elaboreze o strategie națională privind relația cu românii de pretutindeni, în care să includă principalele probleme cu care se confruntă aceștia, precum și soluțiile pe care ei le anticipează, să nu mai politizeze relația cu diaspora și altele.

Ne dorim rezolvarea acelor solicitări, cu sau fără ministrul Stanoevici, și așteptăm ca ele să fie luate în considerare de Guvern.

După primul tur, în care s-a văzut clar că Guvernul Ponta nu a dorit suplimentarea secțiilor de votare, împiedicând mulți români din străinătate să voteze, a crescut mișcarea „anti-Ponta”. Campania pe care acesta a dus-o a ostilizat pe foarte multă lume, iar „președintele care unește”, așa cum dorea să se prezinte, a reușit să îi unească împotriva lui.