Gheorghe Antochi

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică se intitulează: „Nu învățăm nimic din experiența și îndemnurile înaintașilor noștri”.

Academia Română și Academia de Științe Agricole și Silvice au organizat, în Aula Magna, vineri 15 octombrie

2010, Sesiunea științifică dedicată comemorării a 125 de ani de la nașterea academicianului Gheorghe Ionescu-Șișești.

Într-o atmosferă de înălțătoare cinstire a marelui agronom și patriot, la care au participat numeroși oameni de știință, cercetători, profesori și practicieni din agricultură, silvicultură, economie agrară, medicină și alte domenii de activitate, au prezentat comunicări științifice următoarele personalități:

– academicianul Cristian Hera, vicepreședinte al Academiei Române, a prezentat lucrarea „Din viața și opera marelui savant Gheorghe Ionescu-Șișești”;

– academicianul Nicolae Săulescu a prezentat comunicarea „Contribuția lui Gheorghe Ionescu-Șișești în ameliorarea plantelor”;

– profesorul Gheorghe Sin, președintele Academiei de Științe Agricole și Silvice, comunicarea „Gheorghe IonescuȘișești – promotor al științelor agrofitotehnice”;

– academicianul Păun Ion Otiman, secretar general al Academiei Române, a prezentat comunicarea „Concepțiile academicianului Gheorghe Ionescu-Șișești cu privire la dezvoltarea rurală a României în perioada interbelică”;

– academicianul Victor Giurgiu a prezentat comunicarea „Contemporaneitatea operei silvice a savantului Gheorghe Ionescu-Șișești”

– profesorul Valeriu Tabără, vicepreședinte al Academiei de Științe Agricole și Silvice și ministru al agriculturii, a prezentat comunicarea „Gheorghe Ionescu-Șișești în calitate de ministru al agriculturii”;

– profesorul Fritz Lauer a prezentat comunicarea „În Germania, pe urmele profesorului Gheorghe Ionescu-Șișești” și

– inginer Roxana Ionescu-Șișești, comunicarea „Contribuții la Memorialul Gheorghe Ionescu-Șișești”.

Foarte succint doresc să prezint și câteva date biografice ale acestui mare agronom și patriot român, care s-a născut la 16 octombrie 1885, în satul Șișeștii de Jos din județul Mehedinți, într-o familie cu 10 copii. După absolvirea cursului primar din satul natal și a Liceului Traian din Turnu Severin s-a înscris la Școala Superioară de Agricultură de la Hohenheim din Germania, pe care o absolvă la 9 martie 1909, cu calificativul „Foarte Bine spre Eminent”.

În toamna aceluiași an, se înscrie la Secția de Agronomie a Universității din Jena, unde, la 11 februarie 1911, obține titlul de doctor în filozofie, agronomie, botanică și economie politică cu teza: „Agricultura țărănească în România”.

Întors în țară la 26 de ani, ocupă funcția de administrator al fermei de stat Clenciu-Spanțov din județul Ilfov, iar din 1913 debutează în activitatea didactică în calitate de administrator al Școlii Superioare de Agricultură de la Herăstrău.